„Avantajele unui sistem parlamentar unicameral sunt publice, nu personale”

Interviu cu Traian Băsescu

– Aţi vorbit adeseori despre mogulii de presă, i-aţi criticat. Iar aceştia v-au acuzat adeseori de comportament nedemocratic, de faptul că puneţi pumnul în gură presei. Se va schimba relaţia dumnea­voastră. cu presa dacă veţi câştiga un nou mandat de preşedinte?
– Aici nu e vorba de relaţia cu instituţia presei. E vorba de câţiva oameni, precum Voiculescu, Vântu sau Patriciu care ar fi vrut să bată palma cu mine şi, în acest fel, să pună statul să lucreze în folosul lor.  Ei îşi doreau să pună mâna pe mari companii – Poşta Română, Transgaz, Oil Terminal. Vor să le ia pe nimic şi să controleze resursele naţionale. Nu le-am dat această ocazie. Nu am făcut nici un compromis cu ei. Ar fi vrut să îşi aranjeze dosarele în justiţie. N-am acceptat aşa ceva.  După care au început o campanie furibundă în trusturile lor de presă, sperând că voi ceda. Frica lor cea mai mare acum este că voi câştiga un nou mandat de Preşedinte şi planurile lor vor fi zădărnicite. Ei vor un stat slab pe care să-l mulgă de resurse şi un preşedinte ma­rionetă care să-i lase să controleze ei totul: instituţiile, economia, cursul de schimb, resursele naturale. Nu am nici o problemă cu jurnaliştii care îşi fac datoria. Problema e că patronii au mutilat conştiinţa unora dintre ziarişti, pe care i-au transofrmat în mercenari.
– Cu ocazia alegerilor prezidenţiale aţi convocat şi un referendum pentru parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Adversarii dumneavoastră v-au acuzat că încercaţi să vă creaţi un avantaj, prin organizarea acestui referendum. Care sunt motivele pentru care aţi chemat românii la referendum tocmai în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale?
– Şi acest pas face parte din procesul de modernizare a statului. Sistemul politic al unui stat modern trebuie să fie clar, eficient, capabil de decizii utile şi rapide. Un sistem politic modern trebuie, de asemenea, să excludă în tota­litate risipa de bani şi de timp. Reducerea numărului de parlamentari şi de Camere ale Parlamentului are tocmai scopul de a clarifica activitatea sistemului politic, de a o face mai eficientă şi mai uşor observabilă de cetăţean. Avantajele unui sistem parlamentar cu o singură Cameră sunt pu­blice, nu personale. Beneficiarul acestei schimbări e cetăţeanul, nu Preşedintele. Cei  ce susţin că îmi creez, în acest fel, un avantaj uită că românii sunt liberi să voteze cum doresc la prezidenţiale şi cum doresc la referendum. În plus, eu am insistat pentru îmbunătăţirea sistemului parlamentar de multă vreme, nu de azi de ieri. M-am pronunţat pentru această schimbare încă din 2005, când numai de avantaje personale nu putea fi vorba. 
– Credeţi că acest referendum va fi validat? Adică se vor prezenta jumătate plus unu dintre români. Dacă nu se va întâmpla aşa?
– Sunt convins că alegătorii înţeleg importanţa refendumului. Ei au arătat, de altfel, de fiecare dată, că îşi cunosc interesele şi că ştiu să îşi folosească votul. Chiar şi referendumul pentru uninominal, la care prezenţa nu a fost foarte mare, a avut efecte pozitive. Atunci, majoritatea celor ce au votat au fost în favoarea sistemului uninominal iar asta a trimis un semnal puternic pe care Parlamentul nu l-a putut ignora. Astăzi, avem un sistem de vot unino­minal imperfect dar net superior vechiului sistem de listă. Acest pas înainte a fost impus de alegători.
– Cum pot fi siguri românii că votând la acest referendum, ceea ce îşi doresc va fi şi pus în practică? Parlamentarii nu au nici un interes să fie mai puţini şi nici să rămână cu o singură cameră, iar preşedintele nu poate face aceste schimbări prin puterile sale.
– Îmi e imposibil să crede că pus în faţa a milioane de români care cer o schimbare, Parlamentul se va opune. Sunt convins că un Parlament născut din votul alegătorilor va şti să respecte votul alegătorilor. Cei aleşi prin vot uninominal se vor gândi de două ori înainte de a nesocoti voinţa românilor. În fapt, Constituţia spune că referendumul este unul din modurile prin care poporul îşi exprimă suveranitatea.
– Vorbind despre cel de-al doilea tur de scrutin, cine credeţi că va fi adversarul dumneavoastră? Pentru că, după cum arată sondajele de opinie, dumneavoastră veţi fi în al doilea tur de scrutin?
– Nu cunosc numele celui cu care voi lupta în turul doi, dar ştiu că va fi un adversar al statului deschis şi un apărător al sistemului care conservă şi înmul­ţeşte privilegiile. Asta mă separă de contracandidaţii mei şi de asta numele şi etichetele de genul „independent” n-au prea mare importanţă. Alegătorii români au experienţă şi nu mai votează nume de personaje politice. Alegătorii români ai anului 2009 votează, ca orice electorat european, perspective de vii­tor pentru anumite persoane, mai precis pentru familiile lor şi pentru generaţiile care vin. 
– Aţi spus de curând că Ion Iliescu este adevăratul dumneavoastră contracandidat, atunci când v-aţi referit la Mircea Geoană. Totuşi dl. Iliescu nu mai candidează, deşi rămâne o voce activă şi critică în această campanie. De ce îi acordaţi atât de mare importanţă lui Iliescu în această campanie?
– Ion Iliescu e adversatul meu invi­zibil,  pentru că Ion Iliescu e adversarul vizibil al dezvoltării României. Ion Iliescu a oprit, multă vreme, toate procesele care ar fi permis modernizarea şi admiterea rapidă a României în Europa. E adevărat, Ion Iliescu nu mai candidează. De altfel, a candidat destul. De trei ori. În schimb, atitudinea lui Ion Iliescu, adică împotrivirea la modernizare şi favorizarea cercului de protejaţi, candidează prin interpuşi.  
– Criza economică i-a afectat destul de mult pe români în acest an. S-a vorbit adeseori despre faptul că dacă veţi pierde alegerile va fi din cauza crizei economice. Dumnea­voastră chiar aţi spus în repetate rânduri că actuala criză este adversarul dumneavoastră în aceste alegeri.  Vă menţineţi această afirmaţie?
– Eu cred că actuala criză e cea mai importanta incercare prin care trece statul român. El va trebui să arate că e în stare să îşi apere cetăţenii, să asi­gure echilibrul pe piaţa muncii, să menţină un curs de schimb favorabil salariatului român şi să întoarcă dificultăţile de astăzi într-o şansă pentru programe de investiţii majore. Criza economică e, înainte de toate, adversarul românului de rând. Rolul şi datoria mea sunt să nu las această criză care a venit de afară să producă, în România, ravagiile pe care le-a produs, deja, în afara graniţelor României.
– Mulţi oameni au fost şocaţi atunci când aţi spus că nu putem face nimic ca să ieşim din criză. Românii aşteaptă însă de la liderii lor tocmai acest lucru: să îi scoată din criză. În plus, dumneavoastră le-aţi spus românilor în 2004 „Să trăiţi bine!”
– Cuvintele pe care le-am rostit atunci rămân în picioare dar cred că trebuie mai bine explicate. Ce am spus atunci e că statul, prin programele şi deciziile sale, poate limita efectele crizei, în România. Dacă vreţi, situaţia e asemănătoare cu problemele create de o epidemie de gripă. Noi putem şi suntem datori să prevenim şi să limităm răspândirea epidemiei dar nu îi putem pune capăt. Ea va lua sfârşit doar atunci când focarul din care a pornit se închide. Aşa e şi cu actuala criză economică. Trebuie să îi limităm efectele la minimum.  Guvernul condus de Emil Boc a făcut asta cu mult curaj şi a recurs la măsuri care au îngrădit efectele crizei. Însă criza, ca fenomen economic global, se va încheia când economiile mari ale lumii occidentale îşi vor reveni. 
– Dumneavoastră candidaţi independent cu sprijinul PD-L. Înseamnă acest lucru o distanţare de PD-L?
– Nu, nu e vorba de aşa ceva. PD-L e singurul partid care s-a plasat alături de mine, promovând agenda pentru modernizarea statului şi acordându-mi sprijin atunci când forţele care se opun modernizării au încercat să mă înlăture. Pe de altă parte, prevederile Constituţiei sunt clare şi ele spun că un Preşedinte în funcţie nu poate fi membrul unui partid şi nu poate candida ca membru al unui partid. Candidatura ca independent sprijinit de PD-L reflectă atât obligaţiile prescrise de Constituţie, cât şi realitatea opţiunilor mele politice. Eu candidez pe o platformă mult mai largă decât un culoar politic strâmt, oricare ar fi acesta. Proiectele cu care mă prezint au cuprindere naţională şi pot fi sprijinite de un partid dar nu sunt nici croite, nici destinate unui partid anume.
– În plan local sunt şi primari din alte partide, PSD şi PNL, de exemplu, care au anunţat că vă susţin. Ei au fost deja etichetaţi de partidele din care fac parte că sunt şantajabili şi trădători.
– Din nou, aici nu e vorba de o opţiune politică. Toţi cei care şi-au declarat şi îşi vor mai declara sprijinul pentru candidatura mea s-au declarat în favoarea unui program naţional de modernizare.  Dacă au trădat ceva, aceşti oameni au trădat viziunea celor ce văd în alegeri o modalitate de întărire prin vot popular a privlegiilor. Singurele culori politice ale celor care îşi declară sprijinul pentru proiectul de modernizare a ţării sunt culorile naţionale.
– Care este mesajul pe care pre­şedintele României şi candidatul Traian Băsescu îl transmite românilor acum la sfârşit de mandat?
– Le-aş spune românilor că ştiu prin ce trec şi că mă doare sufletul pentru fiecare loc de muncă pierdut, pentru fiecare părinte care strânge din dinţi ca să dea copiilor, pentru fiecare tânăr care nu găseşte de lucru. Românii au avut un an greu, au răbdat şi s-au bătut cu necazuri venite toate deodată şi pe neaşteptate. Vreau să le spun însă că încercarea prin care trec nu se va risipi.
Sunt sigur că vine un an mai bun. Un an în care vom relua creşterea economică. Va fi începutul sfârşitului crizei. Ca Preşedinte, mi-e clar că asta nu e suficient. Atâtea sacrificii trebuie să ne înveţe ceva. Avem nevoie de instituţii corecte şi stabile. Altfel, creşterea economică o să ajungă acolo unde a mai fost: în buzunarul unui grup restrâns. Criza cu care luptăm astăzi ne-a dat totuşi ceva: şansa de a ne vedea exact aşa cum suntem şi de a lua decizii mari, amânate de prea mult timp. Trebuie să modernizăm statul. Asta înseamnă, în mod concret, o democraţie adevărată în care toţi românii să se bucure de prosperitate şi să găsească dreptate.