„Am încurajat o justiţie independentă, liberă de influenţa politicului”

Preşedintele Traian Băsescu

– Domnule Preşedinte, în primul rând aş dori să vă întreb de ce candidaţi pentru un nou mandat?
– Pentru că vreau mai mult pentru români. Pentru că îmi doresc ca românii să se bucure de viaţă şi să mai scape de griji, într-o ţară de care să fie mândri. Asta nu se poate face decât dacă vom clădi un stat modern. Un stat care să-i slujească pe toţi românii, nu doar o pătură subţire de privilegiaţi. Multe lucruri s-au schimbat în bine în ultimii cinci ani, dar nu e de ajuns. Să nu fi candidat ar fi însemnat să abandonez pro­iectul României moderne. Mă uit la contracandidaţii mei şi, cu regret o spun, am văzut că nu se gândesc la viitor şi au prea puţine proiecte. Unii dintre ei nu au nimic de spus, alţii candidează doar pentru a apăra privilegiile unei clientele. Mă îngrozeşte gândul că România ar putea să ajungă pe mâinile lor. România s-ar putea întoarce în timp sau, în cel mai bun caz, ar rămâne pe loc cu preşedinţi ca Geoană sau Antonescu.
– Dvs. sunteţi mulţumit de ce aţi realizat în timpul primului dvs. mandat?
– Nu. Nu sunt mulţumit. Am făcut tot ce a ţinut de puterile pe care mi le dă legea dar rămân, încă, lucruri importante de făcut. Am fi putut avea o Constituţie modernă după aceşti cinci ani, o justiţie mai eficientă, care să lucreze egal, în folosul tuturor românilor. Românii ar fi putut simţi mai repede efectul tăierii unor privilegii nemeritate ale aparatului de stat, pe care le plătesc din greu şi din propriul buzunar milioane de romani. Abia anul acesta, având un premier curajos, am reuşit să curăţăm plaga din instituţiile bugetare. A fost dificil, pentru că a existat o inerţie uriaşă a politicienilor şi o complicitate a acestora cu clientela privilegiaţilor. Răul trebuie curăţat din rădăcini, dar rădăcinile s-au prins puternic în anii de tranziţie.
– Care credeţi că sunt cele mai importante trei realizări, la care dvs. aţi avut o contribuţie, în calitate de preşedinte, din 2005 şi până astăzi?
– Dacă românii pot circula acum liber în Europa este pentru că la 1 ianuarie 2007 România a devenit oficial membru al Uniunii Europene. Nu era  ceva dat de la sine,  ceva ce trebuia să se întâmple obligatoriu.  Putea fi altfel. Imaginaţi-vă care era situaţia, astăzi, dacă rămâneam în afara Uniunii Europene. În 2005 şi 2006 am impulsionat instituţiile statului să facă schimbări în domenii de bază ca justiţia, internele, agricultura şi mediul. Fără aceste schimbări, aderarea la UE ar fi fost cu siguranţă întârziată. Cel puţin 20 de înalţi demnitari au fost trimişi în judecată pentru acte de corupţie şi acest lucru a fost posibil pentru că am încurajat o justiţie independen­tă, liberă de influenţa politicului. Aşa ceva era greu de imaginat         înainte de 2004. Altă schimbare la care am contribuit alături de români e că din 2008 românii au putut vota oameni şi nu liste, cum şi-au dorit întotdeauna. I-am chemat pe români în 2007 să se pronunţe la referendum pentru votul uninominal. Ei au decis şi cred că vocea lor a fost auzită, în sfârşit!, de clasa politică.
– Aţi spus adeseori că aţi făcut şi greşeli în timpul primului mandat. La ce vă referiţi mai exact?
– Da, sunt greşeli pe care le regret şi pentru care am prezentat scuze românilor. Înainte de suspendarea din 2007 am spus că îmi voi da demisia în cinci minute. Am evaluat greşit situaţia de atunci. Cred că am procedat corect că nu am demisionat şi românii s-au putut manifesta la referendum împotriva celor 322, alianţa care a întors spatele românilor şi se bate, şi azi, din Parlament pentru propriile privilegii. Am promulgat legea privind majorarea salariilor profesorilor în 2008. Am evaluat insuficient atunci efectele crizei economice. Şi acum cred că profesorii merită salarii mai mari, dar, din păcate, criza economică      ne-a împiedicat să punem în aplicare legea.
– Ce este nou în programul politic pe care îl propuneţi românilor în cel de-al doilea mandat?
– Noutatea pe care o propun e o necesitate, nu un deziderat fără legătură cu realitatea. În esenţă, trebuie să devenim stat european în mod practic, nu numai pe hârtie. Trebuie să anulăm decalajele care ne despart de viaţa normală a unui stat european. Acest proiect înseamnă modernizarea statului. Statul român trebuie să coboare printre oameni iar oamenii trebuie să aibă acces liber şi egal la instituţiile statului. Noi ne-am obişnuit cu barierele: cetăţenii de o parte, statul şi demnitarii lui de cealaltă parte. Trebuie să înţelegem clar: statul e al cetăţe­nilor şi nu invers! Un alt lucru necesar e creşterea veniturilor iar asta înseamnă creşterea productivităţii muncii. Noutăţile Programului cu care mă prezint la alegeri, sunt, prin urmare, probleme de interes naţional, adică soluţii care pun capăt întârzierilor, decalajelor şi diferen­- ţelor. Pentru toată lumea, nu pentru un grup sau altul. De asta, Programul meu Politic e un Program Naţional. Dacă vreţi, obiectivul meu e să transformăm politica într-o activitate de interes naţional.   
– În situaţia în care veţi câşti­ga un nou mandat de preşedinte: cum credeţi că va arăta România, în 2014, la sfârşitul noului dumneavoastră mandat?
– Am convingerea că va fi o Românie modernă, în care instituţiile statului funcţionează şi lucrează pentru cetăţean. Va fi  o Românie cu o clasă mijlocie puternică şi cu mai puţini oameni săraci. Cred că în 2014 românii se vor putea bucura pe deplin de toate avantajele aderării la Uniunea Europeană: o infrastructură modernă, o agricultură preformantă, un sistem de educaţie care să dea fiecărui tânăr o şansă pe piaţa muncii. Doresc cetăţeni liberi care să simtă cu adevărat binefacerile unei societăţi democratice. Sunt convins că avem forţa să facem din Româ-nia lui 2014 o ţară de care să fim mândri.
– Ce garanţie vor avea românii că toate aceste lucruri se vor întâmpla? Că în 2014 vom avea o Românie modernă?
– Garanţia stă în continuarea a ceea ce am reuşit până acum. În ultimii cinci ani am avut voinţa să facem paşi importanţi  înainte şi oamenii au înţeles tot mai mult că acesta este drumul spre prosperitate. Românii îi vor sprijini pe acei lideri care au forţa să schimbe lucrurile şi să pună în mişcare energiile societăţii. Sunt din ce în ce mai puţini cei care vor să se complacă într-o situaţie „călduţă”, să fie minţiţi sau să se mintă pe ei înşişi. Oamenii sunt tot mai informaţi, iar dorinţa lor de a schimba lucrurile în bine este de neoprit.
– Primul mandat de preşedinte a fost caracterizat mai degrabă de o permanentă confruntare a dumneavoastră cu instituţiile, cu Parlamentul, cu guvernul, cu partidele politice, cu mass-media. Ce se va schimba în atitudinea dumneavoastră? Vom avea aceleaşi confruntări?
– Nici nu cred că am fi reuşit altfel. Atunci când vrei să schimbi comportamente înrădăcinate de zeci de ani te loveşti de o rezistenţă formidabilă. Gândiţi-vă la toată clientela privilegiată şi la corupţia legiferată de politicieni. La interesele celor care au dat mari „tunuri” în tranziţie şi care s-au obişnuit să facă afaceri private doar împotriva intereselor statului şi ale cetăţeanului. Aceştia se mobilizează în continuare pentru a opri cursul normal al schimbărilor sau măcar pentru a îl încetini. Dacă schimbările dorite de români se împlinesc, reţeaua celor ce au dat „tunuri” nu mai are vad. Iar clica acelora care depind de ei ar pierde toate avantajele pe care şi le-au câştigat. Cred că acum roata s-a pornit şi e mai greu de oprit. Dorinţa mea permanentă a fost să nu batem pasul pe loc. Orice întârziere ne costă pe toţi şi costă şi generaţiile următoare. Nu ne putem permite să facem din tineri o generaţie de viitori platnici. Nu e drept şi nu ajungem nicăieri pe acest drum. Acum, de pildă, avem problema unui stat care consumă prea mult şi îi pune pe tineri să plătească. Cum? În locuri de muncă, în calitatea educaţiei şi în încredere. Ce fel de ţară e ţara care îşi descurajază tinerii? Am convingerea că românii vor schimbări şi că ei înţeleg că schimbările nu vin de la sine. Românii au nevoie de un conducător care ajută schimbarea, care merge în direcţia cerută de nevoile românilor şi nu se opreşte.
– De ce nu acceptaţi premierul majorităţii PNL-PSD-UDMR din Parlament. L-au propus pe Johannis şi spun că au 65% în Parlament.
– Eu cred că România are nevoie în această perioadă de un premier care să aibă solide competenţe economice şi să înţeleagă relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale. Dl. Johannis are şi calităţi, dar nu întruneşte acest criteriu. În plus, ca Preşedinte, nu voi accepta niciodată să mi se impună candidaţi desemnaţi la ceas de seară în sediul Grivco, cu dl. Voiculescu, Hrebenciuc, Iliescu, Geoană. Nu poate hotărî o mână de oameni,  ale căror interese eu le cunosc. Candidatul la funcţia de premier, dl. Johannis, este o simplă vic­- timă a acestei conspraţii politico-economice. Constituţia îmi dă dreptul să desemnez premierul şi obliga­ţia să veghez ca instituţiile statului să nu fie confiscate de un grup de oligarhi. Am acceptat propunerea acestei majorităţi să nominalizeze un premier independent. E o concesie pe care am făcut-o regulii democratice de a alege premierul din cadrul partidului care are cele mai multe mandate în parlament. Acest partid este acum PD-L.