Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii este marcată în fiecare an, la 17 mai, pentru a sensibiliza populaţia în privinţa riscurilor şi efectelor tensiunii arteriale crescute şi pentru a încuraja cetăţenii din toate ţările să prevină şi să controleze această boală.
Această zi este promovată anual, începând din 2005, de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League – WHL), în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune (International Society of Hypertension – ISH) şi cu alte organizaţii, potrivit ww.cardioportal.ro
Hipertensiunea este definită ca o creştere a presiunii sângelui peste limita normală şi care poate cauza afecţiuni ale inimii, creierului, rinichilor şi ochilor. Este numită ucigaşul tăcut deoarece o boala poate evolua fără simptome. Netratată, sau tratată necorespunzător, poate duce la complicaţii severe precum invaliditatea sau la complicaţii fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, pentru 45% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi pentru 51% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale, care împreună sunt cele mai mari cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial, potrivit www.cardioportal.ro.
La nivel global, se estimează că aproximativ 1,5 miliarde de oameni suferă de hipertensiune arterială, potrivit www.sant.ro. Aproximativ o jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu sunt conştiente de faptul că o au şi că mai puţin de 20% sunt controlate.
Şi în România creşterea tensiunii arteriale reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Societatea Română de Hipertensiune a demarat în noiembrie 2015 şi februarie – aprilie 2016, studiul intitulat „Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România” – SEPHAR III, realizat la nivel naţional, pe un eşantion de 2000 de adulţi. Conform studiului SEPHAR III, factorii posibili implicaţi în creşterea numărului de pacienţi hipertensivi sunt consumul excesiv de sare (în medie 12,5 g/zi fără de un necesar de 6 g/zi), obezitatea în continuă creştere la copii, adolescenţi şi tineri, dislipidemiile, precum şi creşterea prevalenţei diabetului zaharat, arată www.cardioportal.ro.
În anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, Societatea Română de Hipertensiune a precizat că hipertensiunea arterială s-a identificat la un număr important de pacienţi spitalizaţi pentru COVID-19 – în unele raportări atingând până la 40% din aceste cazuri – , ceea ce a condus la supoziţia că hipertensiunea arterială ar favoriza infecţia cu SARS COV-2 şi prognosticul ei nefavorabil. Pe de altă parte, trebuie să se ţină cont de faptul că formele severe de COVID-19 evoluează în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află şi mulţi hipertensivi. Analize statistice recente au indicat că hipertensiunea arterială nu influenţează însă rata de mortalitate în COVID-19, potrivit www.societate-hipertensiune.ro.
Societatea Română de Hipertensiune este afiliată Societăţii Europene de Hipertensiune şi dezvoltă programe de educare a populaţiei, în vederea îmbunătăţirii gradului de informare asupra acestei boli.
Sursa: https://www.agerpres.ro/
