Managerii celor mai importante teatre din România au lansat un apel public pentru „consolidarea instituţiilor publice culturale din Bihor”, după ce în spaţiul public au apărut ideile lui Ilie Bolojan privind trecerea actorilor pe contracte pe perioade scurte şi unirea Teatrului Regina Maria, a Teatrului Szigligeti şi a Filarmonicii de Stat Oradea.

n apelul semnat de 50 de persoane, între care Maia Morgenstern (Teatrul Evreiesc de Stat), Vlad Zamfirescu (Teatrul Bulandra), Dorina Lazăr (Teatrul Odeon), Attila Gasparik (Teatrul Naţional din Târgu Mureş), Lucian Vărșăndan (Teatrul German de Stat Timișoara) şi George Ivaşcu (Teatrul Metropolis), directorii de teatre spun că au luat act „cu îngrijorare” de posibilele reforme în instituţiile de cultură din Bihor.

Ei arată că nici în străinătate teatrele nu sunt comasate şi există „raţiuni solide” pentru asta. Totodată, managerii de teatru spun că „viaţa noastră teatrală cuprinde suficiente şi regretabile exemple în care astfel de operaţiuni au dus la distrugerea identităţii unor instituţii şi la vulnerabilizarea lor, deopotrivă în plan artistic şi economico-financiar”.

În consecință, aceştia cer expres autorităţilor administraţiei publice ale judeţului Bihor „să se abţină de la orice demers care ar aduce atingere bunei funcţionări a instituţiilor de cultură aflate în subordinea sa”.


Apel public în favoarea consolidării instituțiilor culturale din județul Bihor

Am luat act cu îngrijorare, din informaţiile apărute în spaţiul public, de ipoteza comasării instituţiilor de spectacole şi concerte aflate în subordinea Consiliului Judeţean Bihor şi totodată de intenţionatele ingerinţe ale aceste autorităţi în raporturile de muncă dintre instituţiile de cultură subordonate şi salariaţii acestora. Suntem revoltaţi de uşurinţa cu care se articulează astfel de ipoteze, precum şi de absenţa oricărei abordări profesioniste şi a oricărei corelări cu specificul domeniului.

Faptul că aceste informaţii survin la puţine luni după ce aceleaşi instituţii culturale, precum şi altele din subordinea Consiliului Judeţean Bihor, au fost deja obligate o dată să îşi reducă numărul de posturi, şi la un deceniu după reorganizarea instituţională a fostului Teatru de Stat Oradea, atestă pe de o parte că nu clamata parcimonie financiară stă la baza acestor intenţii, iar pe de altă parte, că politicile publice ale autorităţii sunt lipsite de orice coeziune.

Constatăm în schimb insistenţa cu care se forţează reducerea structurilor organizatorice sau chiar comasarea unor instituţii, precarizarea lor voită şi treptată, cu preţul încălcării legii, al anulării personalităţii lor juridice şi implicit al anihilării libertăţii acestora de a îşi stabili programele şi proiectele culturale. Această obstinaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât prin ea se încearcă reafirmarea şi legitimarea unui model de funcţionare teatrală care în România şi-a dovedit pe deplin consecinţele dezastruoase: de la profund nefuncţionalele aşa-zise „administraţii comune” din perioada comunistă şi până la forţata şi cu greu reparata comasare a Operei Naţionale Bucureşti cu Teatrul de Operetă şi Musical „Ion Dacian” în trecutul recent, viaţa noastră teatrală cuprinde suficiente şi regretabile exemple în care astfel de operaţiuni au dus la distrugerea identităţii unor instituţii şi la vulnerabilizarea lor, deopotrivă în plan artistic şi economico-financiar. În schimb, lipsesc exemple care să ateste că operaţiunea de comasare a unor instituţii ar putea duce la un grad sporit de atractivitate a ofertei culturale.

Şi pe plan european, indiferent de durata (determinată sau nedeterminată) a contractelor de muncă, există raţiuni solide pentru care nu se procedează la comasarea teatrelor, ca de pildă, Théâtre National Populaire cu Théâtre de la Croix-Rousse, ambele din Lyon, sau Schaubühne cu Berliner Ensemble, pentru a numi doar câteva exemple.

Este imoral ca în numele unei presupuse eficientizări să fie sacrificaţi lucrătorii din instituţiile culturale, în loc de a se crea, prin voinţă politică şi legislativă, mecanismele atât de necesare pentru stimularea performanţei acestui tip de instituţii, similar cu cele din alte state europene, de pildă prin salarizare diferită în funcţie de cantitatea şi calitatea muncii, prin metode specifice de evaluare şi de promovare a personalului, prin păstrarea tuturor veniturilor proprii la dispoziţia instituţiei, prin adoptarea, la nivel legislativ, a unor norme unitare de structură, printr-o altă lege a sponsorizării etc.

Ne vedem obligaţi să demontăm şi mitul potrivit căruia cultura ar fi excesiv consumatoare de resurse: mai întâi, cheltuielile destinate culturii sunt infime, prin comparaţie cu cele ale altor domenii finanţate din fonduri publice, dar şi raportat la bugetele alocate culturii în alte ţări europene. Apoi, în afara învăţământului, cultura reprezintă singurul domeniu în care investiţia publică este producătoare de efecte benefice şi indispensabile pe termen lung pentru sănătatea şi igiena morală a societăţii şi pentru calitatea vieţii: culturii i se datorează vitalitatea oraşelor şi a regiunilor şi implicit bunăstarea acestora, şi tot ea este cea care, prin promovarea creativităţii şi a diversităţii, prin îndemnul la auto-reflecţie şi la percepţie critică asupra realităţii înconjurătoare, modelează profilul civic şi moral al omului contemporan, înlătură asperităţi, dezamorsează conflicte şi formează conştiinţe. Considerăm că orice discuţie asupra resurselor care se alocă domeniului cultural trebuie să ia în considerare toate aceste beneficii, dintre care unele sunt măsurabile abia peste generaţii. În economia discursului Consiliului Judeţean Bihor cu privire la preconizata comasare, astfel de consideraţii lipsesc.

Totodată respingem două idei, apărute cu ritmicitate aproape sistematică în ultima perioadă, anume că, din cauza pandemiei, domeniului cultural ar trebui să i se reducă resursele, şi că lucrătorii acestui domeniu „nu produc” în această perioadă. Nimic mai fals: domeniul trebuie să îşi cultive şi să îşi dezvolte resursele în continuare, ştiut fiind că produsul artistic presupune migală, exerciţiu şi dedicare practicate îndelung, fără de care este naiv a crede că, în perioada post-pandemică, cultura va reveni la percutanţa sa de odinioară numai printr-o simplă „apăsare pe un buton”. Într-o atare punere a problemei, însăşi reducerea artistului sau – în sens larg – a lucrătorului în cultură la rolul său de „element de producţie” sau la un număr dintr-o schemă de personal excesiv bugetofagă, ce s-ar cere „ajustată”, atestă atitudinea de desconsiderare a misiunii artei în societate şi astfel o abordare lezantă faţă de domeniul culturii în ansamblul său.

Nu în ultimul rând, în opinia noastră este cel puţin imoral ca pandemia — un incident grav, dar prin definiţie trecător — să fie utilizată de unele autorităţi finanţatoare drept prilej pentru vulnerabilizarea instituţiilor de cultură, fie prin reducerea sau chiar desfiinţarea structurii lor organizatorice, fie prin reducerea drastică a bugetelor de producţie. Pandemia nu trebuie să legitimeze ducerea instituţiilor culturale într-o existenţă derizorie, dimpotrivă, una dintre consecinţele depăşirii acestei perioade trebuie să fie şi aceea de consolidare a domeniului cultural şi a actanţilor săi.

Solicităm autorităţilor administraţiei publice ale judeţului Bihor să se abţină de la orice demers care ar aduce atingere bunei funcţionări a instituţiilor de cultură aflate în subordinea sa, cerând totodată autorităţilor publice cu prerogative în domeniu să vegheze ca accesul la cultură – garantat de dispoziţiile art. 33 din Constituţia României – să nu fie nici afectat, nici golit de conţinut, în baza unor aşa-zise „reforme” ale autorităţilor din Bihor sau din alte părţi, articulate în grabă, cu necunoaştere şi în evidentă desconsiderare a cerinţelor unui domeniu pe care aceleaşi autorităţi ar trebui, de fapt, să îl apere.

Vlad Zamfirescu – manager, Teatrul Bulandra Bucureşti
Dorina Lazăr – manager, Teatrul Odeon Bucureşti
Gelu Colceag – manager, Teatrul Mic Bucureşti
Marinela Ţepuş – manager, Teatrul Nottara Bucureşti
Maia Morgenstern – manager, Teatrul Evreiesc de Stat Bucureşti
George Ivaşcu – manager, Teatrul Metropolis Bucureşti

Radu Macrinici – manager, Teatrul Municipal Baia Mare
Marcel Anghel – manager, Teatrul „Victor Ion Popa” Bârlad
Marius Rogojinschi – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” Botoşani
Dan Cogălniceanu – manager, Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov
Mihaela Soloceanu – manager, Teatrul „Arlechino” Braşov
Radu Nichifor – manager, Teatrul „Maria Filotti” Brăila
Mihai Măniuţiu – manager, Teatrul Naţional Cluj-Napoca
Gábor Tompa – manager, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Emanuel Petran – manager, Teatrul de Păpuşi „Puck” Cluj-Napoca
Erwin Şimşensohn – manager, Teatrul de Stat Constanţa
Aurel Palade – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de mare” Constanţa
Mihai Panaitescu – manager, Teatrul de Artă Deva
Florin Toma – director general, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi
Eduard Şişu – manager, Teatrul de Păpuşi „Gulliver” Galaţi
István Albu – manager, Teatrul „Figura Stúdió” Gheorgheni
Albert Veress – manager, Teatrul Municipal „Csíki Játékszín” Miercurea Ciuc
Pál Nagy – manager, Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc
Katalin Czvikker – manager, Teatrul „Szigligeti” Oradea
Gianina Cărbunariu – manager, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Mihaela Aldea – manager, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti
Ovidiu Caiţa – director artistic al trupei „Mihai Raicu”, Teatrul de Nord Satu Mare
Anna Popa – manager, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe
László Bocsárdi – manager, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe
Adrian Tibu – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu
Carmen Veronica Steiciuc – manager, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava
Cosmin Brehuţă – manager, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu
Attila Gasparik – director general, Teatrul Naţional Târgu-Mureş
Gavril Cadariu – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Ariel” Târgu-Mureş
Ada Hausvater – manager, Teatrul Naţional Timişoara
Attila Balázs – manager, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara
Lucian Vărşăndan – manager, Teatrul German de Stat Timişoara
Laurenţiu Pleşa – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” Timişoara
Ionuţ Paul Ştefan – manager, Teatrul „Jean Bart” Tulcea
Cătălin Grigoraş – manager, Teatrul Naţional „Aureliu Manea” Turda
Marius Bodochi – manager, Teatrul Dramaturgilor Români, Bucureşti
Vasile Muraru – manager, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” Bucureşti
Anca Florea – manager, Teatrul Masca Bucureşti
Cristian Şofron – manager, Teatrul „Stela Popescu” Bucureşti
Vava Ştefănescu – manager, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti
Adrian Găzdaru – manager, Teatrul Excelsior Bucureşti
Călin Mocanu – manager, Teatrul Ţăndărică Bucureşti
Gabriel Coveşeanu – manager, Teatrul „Ion Creangă” Bucureşti
Gabriel Fătu – director, Centrul Metropolitan de Educaţie şi Cultură „Ioan I. Dalles” Bucureşti
Ioana Bogăţan – manager, Teatrul de Păpuşi „Prichindel” Alba Iulia
Bogdan Costea – manager, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Radu Macrinici – manager, Teatrul Municipal Baia Mare
Marcel Anghel – manager, Teatrul „Victor Ion Popa” Bârlad
Marius Rogojinschi – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache” Botoşani
Dan Cogălniceanu – manager, Teatrul „Sică Alexandrescu” Braşov
Mihaela Soloceanu – manager, Teatrul „Arlechino” Braşov
Radu Nichifor – manager, Teatrul „Maria Filotti” Brăila
Mihai Măniuţiu – manager, Teatrul Naţional Cluj-Napoca
Gábor Tompa – manager, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Emanuel Petran – manager, Teatrul de Păpuşi „Puck” Cluj-Napoca
Erwin Şimşensohn – manager, Teatrul de Stat Constanţa
Aurel Palade – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Căluţul de mare” Constanţa
Mihai Panaitescu – manager, Teatrul de Artă Deva
Florin Toma – director general, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi
Eduard Şişu – manager, Teatrul de Păpuşi „Gulliver” Galaţi
István Albu – manager, Teatrul „Figura Stúdió” Gheorgheni
Albert Veress – manager, Teatrul Municipal „Csíki Játékszín” Miercurea Ciuc
Pál Nagy – manager, Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc
Katalin Czvikker – manager, Teatrul „Szigligeti” Oradea
Gianina Cărbunariu – manager, Teatrul Tineretului Piatra Neamţ
Mihaela Aldea – manager, Teatrul „Toma Caragiu” Ploieşti
Ovidiu Caiţa – director artistic al trupei „Mihai Raicu”, Teatrul de Nord Satu Mare
Anna Popa – manager, Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe
László Bocsárdi – manager, Teatrul „Tamási Áron” Sfântu Gheorghe
Adrian Tibu – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu
Carmen Veronica Steiciuc – manager, Teatrul Municipal „Matei Vişniec” Suceava
Cosmin Brehuţă – manager, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu
Attila Gasparik – director general, Teatrul Naţional Târgu-Mureş
Gavril Cadariu – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Ariel” Târgu-Mureş
Ada Hausvater – manager, Teatrul Naţional Timişoara
Attila Balázs – manager, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timişoara
Lucian Vărşăndan – manager, Teatrul German de Stat Timişoara
Laurenţiu Pleşa – manager, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin” Timişoara
Ionuţ Paul Ştefan – manager, Teatrul „Jean Bart” Tulcea
Cătălin Grigoraş – manager, Teatrul Naţional „Aureliu Manea” Turda

 

 

 

Recomandările redacției