Acord istoric între instituțiile europene, bugetul de redresare și reziliență a fost aprobat

0
193

Parlamentul European a adoptat bugetul Mecanismului de Redresare și Reziliență cu 582 de voturi „pentru”, 40 de voturi „împotrivă” și 69 de abțineri,

„Planul Național de Redresare și Reziliență va avea impact asupra activităților de reabilitare energetică a clădirilor, transport urban public modern cu infrastructură inteligentă și sustenabilă, iluminat public inteligent și eficient din punct de vedere energetic, semaforizare și un control al traficului și al calității aerului în zonele urbane și cele industrializate, accentuând nevoia introducerii unui mecanism de prioritizare pe baza solicitărilor primite de la municipii și în general de la administrațiile locale prin crearea unui Fond de Reziliență.

Cele 80 de miliarde de euro destinate României din PNRR și POR (Programul Operațional Regional) vor trebui folosite astfel încât discrepanțele dintre județele bogate și cele mai puțin dezvoltate să fie minimalizate, procedurile de achiziție trebuie simplificate, digitalizarea să fie o prioritate pentru Guvernul României, astfel încât aceasta să aibă loc de sus în jos rezultând o administrație publică digitalizată unitar”, a transmis europarlamentarul Gheorghe Falcă.

De asemenea, europarlamentarul a mai precizat: „Includerea în Pilonului II al PNRR – Mobilitate și Regenerare urbană ca o nouă linie de finanțare pentru construirea de parcări publice, inclusiv a sistemelor de monitorizare și management și sistematizarea urbană și amenajarea zonelor metropolitane. Susținerea intabulării bunurilor imobile aflate în proprietatea Unităților Administrativ Teritoriale, dar și a rețelelor utilitare și producția de energie electrică alternativă și reconectarea instituțiilor publice la CET-urile municipale. Un al capitol ar trebui să fie dedicat spațiului de inovare, pentru că investițiile în această zonă sunt în mare parte investiții private și nu ale Statului Român, de asemenea un accent și pe valorificarea platformelor industriale pe care Statul Român le are în proprietate, dar și transferul facilităților de producție din zonele urbane către zonele industriale, facilitate care generează probleme de mediu”.

Nu în ultimul rând, Falcă precizează că  „avem nevoie să reformăm relația dintre piața muncii și educație luând în considerare creșterea ofertei educaționale în raport cu necesitățile și cu transformările ce au loc pe piața muncii. Este foarte important să fim prevăzători și într-adevăr să folosim aceste fonduri în beneficiul «Generației Viitoare» a Europei”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.