Acuzaţii de fals în cazul defrişărilor făcute la Somoş pentru construirea unui ţarc de vânătoare

0
246

somosÎn numerele trecute ale ziarului nostru vă prezentam situaţia de la Somoş, unde Direcţia Silvică a defrişat arborii situaţi la marginea pădurii, pentru a face loc unui gard, construit cu încălcarea mai multor prevederi legale şi în lipsa unui acord de mediu valabil. În condiţiile în care la sfârşitul anului trecut, când a început construirea gardului, cu toate că acordul de mediu era expirat, este foarte interesant de văzut cum a fost eliberată autorizaţia de construire.
Pe de altă parte, trebuie spus că avocaţii celor care luptă împotriva celor întâmplate acolo vorbesc des­pre săvârşirea unei infracţiuni de fals, infracţiune comisă pentru a justifica preluarea administrării fondului cinegetic din pădurea cu pricina de către Direcţia Silvică Arad.
Din informaţiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vănătoare nr. 26 Somoş, operaţiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectivă, în fişa în care era trecută suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic figura suprafaţa de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile naţionale, judeţene şi calea ferată care traversează fondul de vânătoare. Pentru toate celelalte suprafeţe se plătea redevenţa datorată statului şi proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet în 2013, fişa cu privire la suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic era modificată, de data aceasta apărând o rubrică nouă, cu o suprafaţă de 714,3 hectare neproductivă din punct de vedere cinegetic, exact suprafaţa singurei păduri de pe raza fondului de vânătoare, unde figurează Complexul de Vănătoare Somoş, care are autorizaţia nr. 29/216577/24.03.2011.
Fals grosolan
În urma solicitării avocaţilor care se opun, pe bună dreptate, construirii ţarcului, solicitare adresată Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea în vederea prezentării oficiale a structurii suprafeţei neproductive cinegetic, instituţia cu pricina a refuzat în primă fază comunicarea acestei informaţii. În aceste condiţii, avocaţii au solicitat instanţei să oblige ITRSV să transmită documentul solicitat. Surpriză însă. A apărut o altă fişă a fondului de vânătoare, în care apare o rubrică care nu exista anterior, cu menţiunea „lipsea din fişă la data preluării fondului”. „Nu credem că mai e nevoie de alte dovezi privind falsul grosolan comis. Nu ştim cine a săvârşit infracţiunea, dar e treaba autorităţilor competente să facă lumină, probabil se va face şi o plângere penală în acest sens”, susţin cei care se opun construirii ţarcului.
„O adevărată crimă”
Există astfel dovada clară că în momentul preluării fondului de vănătoare de la Direcţia Silvică nu exista acordul gestionarului pentru construcţia gardului, construcţie care nu se poate realiza fără acordul acestuia. Potrivit vânătorilor, îngrădirea unei păduri protejate, cum e cea de la Somoş, este o adevărată crimă. Acolo trăiesc specii de vânat mare, cerb lopătar, cerb carpatin, mistreţ, pentru care pădurea reprezintă singurul refugiu de pe acel fond. Dacă se respectă legea, în momentul în care se realizează un gard împrejmuitor al unei păduri, trebuie să se îndepărteze întregul vânat din zona îngrădită, , urmând ca ţarcul să fie repopulat de proprietari, în cazul în speţă operaţiunea trebuia realizată pe banii Statului Român, având în vedere că proprietar este Direcţia Silvică. Ne întrebăm cine va răspunde pentru investiţia de aproximativ 16 miliarde de lei vechi, realizată cu acte false şi cu autorizaţii de mediu expirate. Ne întrebăm ce părere are Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice, dacă va trebui să-şi asume răspunderea, sau va răspunde protectorul său, Adam Crăciunescu, directorul RNP, despre care Ţigan susţine că el ar fi „dat ordin” să se realizeze investiţia cu pricina.  De altfel, avocaţii atrag atenţia cu privire la o eventuală preluare abuzivă de către Direcţia Silvică a gestiunii acelei părţi din fondul de vânătoare care a fost împrejmuită.
În altă ordine de idei trebuie menţionat faptul că, am solicitat conducerii RNP informaţii cu privire la cheltuielile cu vânătoarea (pază, hrana animalelor şi alte cheltuieli similare) pe parcursul sezonului de vânătoare trecut şi la profitul sau pierderea potrivit ultimului bilanţ în ceea ce priveşte activitatea de vânătoare. Nu am primit un răspuns la obiect.
Deşi am încercat să obţinem şi ieri un punct de vedere din partea Direcţiei Silvice, purtătorul de cuvânt al instituţiei nu a răspuns la telefon.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.