Cum problemele medicale ale cehului s-au dovedit a fi prea complicate pentru ca UTA să se poată baza pe el, fie doar și pentru sezonul de primăvară, cele două părți au convenit rezilierea pe cale amiabilă a contractului. Asta plasează clubul arădean din nou în poziția de a căuta un atacant de careu, demers pe care n-a reușit să îl ducă la bun sfârșit în ultimele perioade de transferuri.

Vestea venită în această săptămână, anume că Sergiu Buș, un jucător care a mai fost dorit de Bătrâna Doamnă, este liber de contract după ce și-a realizat înțelegerea cu sud-coreenii de la Seongnam FC, a alimentat speculațiile că atacantul ar fi dorit la UTA și conducerea clubului ar fi dispusă chiar să sacrifice câțiva jucători pentru a elibera suma necesară în bugetul de salarii. Laszlo Balint însă este foarte sceptic că acest scenariu poate deveni realitate: „Sunt deja echipe interesate de Sergiu Buș, echipe care pot oferi condiții financiare, salarii mult mai mari decât ce putem noi oferi în acest moment. Nici măcar dacă pleacă niște jucători nu ne vom putea apropia de Sergiu Buș. Să ne gândim în primul rând la acea primă de instalare care, la un jucător de nivelul lui Sergiu Buș, unde vorbim de zeci de mii de euro pe lună salariu, depășește cred capacitățile clubului nostru. Pentru nivelul salarial al Ligii 1 este un jucător scump.“

Speranțele suporterilor erau întreținute de faptul că agentul atacantului este Bogdan Apostu, despre care se știe că a mai convins fotbaliști pe care-i are sub contract să își diminueze din pretențiile salariale pentru a accepta ofertele UTA-ei. Însă în acest caz, Balint crede că diferența este mult prea mare chiar și pentru capacitatea de convingere a impresarului care lucrează cu clubul arădean: „Am vorbit cu Bogdan despre acest subiect. El vrea să ne ajute dar nu poate să aducă bani de acasă. Într-o oarecare măsură și eu și el prin prisma relației pe care o avem cu jucătorii putem să-i influențăm dar nici ei nu pot renunța la zeci de mii de euro doar pentru că Bogdan are o relație aparte cu ei. Sunt jucători importanți, care și-au câștigat acel nivel financiar în urma unor ani de zile de muncă și este dificil să influențăm radical lucrurile încât să aducem astfel de jucători. Eu m-aș bucura, vă dați seama, pentru că este un marcator și pentru că ar însemna că UTA a ajuns la anvergura unui club capabil să atragă astfel de jucători.“

Balint a mai dat de înțeles că UTA este un club care trebuie să fie foarte atentă pe ce jucători cheltuie banii, dând ca și contraexemplu FCSB care și-a permis să plătească o sumă mare pentru un fotbalist ca și Haruț, care însă nu a confirmat. „Noi încercăm să scoatem maxim din lotul nostru, din jucătorii noștri“.

Dacă într-adevăr pista Sergiu Buș se dovedește inaccesibilă probabil că staff-ul tehnic și cel administrativ al UTA-ei vor căuta soluții mai ieftine. Rămâne de văzut dacă le și vor găsi. Antrenorul vrea un atacant de careu, care să-i garanteze marcarea a 10-15 goluri pe sezon. Doar că tot Balint a afirmat în repetate rânduri că astfel de jucători sunt tot mai rari în fotbalul de astăzi și tocmai de aceea au pretenții salariale foarte mari. Dacă în vară arădenii au găsit o soluție de compromis prin aducarea lui Dangubic, în această iarnă nu va mai fi loc de așa ceva. Croatul este la fel ca Hora și Mercioiu, un atacant mai mult de combinație și aducerea a încă unui jucător de acest profil, în loc să rezolve mai degrabă ar provoca probleme.

Așadar, fie UTA va avea noroc să găsească acel „număr 9“ clasic pe care-l caută, fie se va adapta tactic la ceea ce are. Până la urmă sunt multe echipe care s-au pliat pe o atare situație și, jucând fără un atacant clasic, și-au creat o strategie de joc care să aducă la finalizare permanent alți jucători; lucru pe care l-a făcut și UTA destul de des doar că ratările exasperante ale băieților noștri au readus asupra clubului presiunea discuțiilor despre un „marcator“. Cât de eficient e să îți bazezi strategia de a marca pe un singur jucător care să aibă golul în fișa postului este însă discutabil.

(foto: uta-arad.ro)

Recomandările redacției