Activitatea unui număr de 32 de automate pentru distribuirea laptelui, din cele 335 existente în România, este suspendată în acest moment în condiţiile în care acestea sunt alimentate de ferme în cazul cărora există suspiciuni de depăşire a limitei de aflatoxină M1, precizează, duminică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
‘Automatele pentru distribuirea laptelui sunt alimentate din producţia unor ferme. În cazul în care există suspiciuni de depăşire a limitei de aflatoxină M1 pentru o fermă, laptele provenind de la această fermă este oprit de la livrare şi comercializare, deci nu mai alimentează automatele unde furnizează în mod obişnuit lapte. Comercializarea laptelui prin aceste automate se reia numai în momentul în care buletinele de analiză demonstrează că laptele este bun pentru consum. Este o măsură de prevenire a pătrunderii pe piaţă a unor produse care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor, care se aplică de Autoritate, conform prevederilor legale’, subliniază sursa citată.
Potrivit comunicatului, acţiunea demarată de ANSVSA, de intensificare a controalelor pentru laptele materie primă este în curs de finalizare şi a vizat ferme, centre de colectare, unităţi de procesare şi automate de distribuire a laptelui. Rezultatele acţiunii vor fi făcute publice în cursul săptămânii viitoare, după finalizarea centralizării datelor de la nivel naţional.
‘Facem apel la mass-media să se alăture eforturilor autorităţilor şi să promoveze informaţii provenite de la sursele autorizate. Informaţiile neconfirmate de sursele oficiale pot aduce grave prejudicii atât producătorilor interni, dar pot afecta şi imaginea ţării noastre în exterior, punând astfel la îndoială şi credibilitatea autorităţilor în domeniu’, se mai arată în comunicatul autorităţilor sanitare veterinare.
Potrivit preşedintelui interimar al ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, totalul de lapte sechestrat din cauza unor suspiciuni referitoare la prezenţa aflatoxinei M1 reprezintă aproximativ 0,2% din producţia zilnică de lapte a României, care se ridică la 20.000 de tone.
„Este o cantitate infimă de lapte raportat la tot ceea ce se produce zilnic în România. Această cantitate sechestrată diferă de la un centru la altul, dar pot să vă spun că sunt cantităţi între 100 de litri şi 4 – 5 tone. Acesta a fost distrus”, a arătat Mănăstireanu în data de 14 martie.
El a ţinut să precizeze că principala cauză a prezenţei aflatoxinei M1 în lapte este furajul contaminat cu aflatoxină B1, din cauza păstrării acestuia în condiţii necorespunzătoare pe timpul sezonului rece.
Aflatoxinele sunt toxine produse de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus şi Aspergillus parasiticus, care se dezvoltă în seminţe de oleoginoase, produse secundare de la fabricarea uleiului (şrot, tărâţe) şi cereale.
Laptele poate conţine aflatoxine ca urmare a consumării de către animale a furajelor contaminate cu aflatoxine, iar acesta poate deveni periculos pentru sănătate, în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.
