Anul trecut a fost unul plin de scandaluri pentru Direcţia Silvică Arad

0
825

Bacau PaginaFără a ne fi teamă că greşim putem spune că Direcţia Silvică, condusă de Teodor Ţigan, a fost instituţia arădeană implicată în cele mai multe scandaluri pe parcursul anului 2014.
Anul a început în forţă pentru silvicultori. Nu au trecut bine primele două luni, că pe raza Ocolului Silvic Valea Mare a fost descoperit un jaf de proporţii. Un localnic din Bacău de Mijloc a descoperit că sute de arbori (ulterior s-a dovedit că era vorba de mii) au fost tăiaţi de la nivelul solului de hoţi, pentru a nu se vedea că nu au fost marcaţi. Mai mult, o mare parte din cioate au fost acoperite cu frunze sau cu lemne putrezite, pentru a fi des-coperite mai greu. Cum hoţii aveau nevoie de o gamă largă de marfă, au fost tăiaţi şi arbori mai subţiri dar şi arbori care aveau diametrul de un metru. Potrivit mar­torilor, lemnele erau cărate noaptea cu camioanele, după ce au fost pregătite în timpul zilei de câţiva căruţaşi şi muncitori care doboară arborii cu drujbele şi îi taie la metru. Înainte de a fi tăiat un arbore, se sapă puţin la rădăcină, pentru a putea fi tăiat cât mai de jos, fără ca lanţul drujbei să se rupă în pământ.  Marius Jucşor, săteanul care a sesizat autorităţile cu privire la ceea ce se întâmplă în pădure, ne povestea că a sunat pentru prima dată la 112 în mai 2013, când a văzut pentru prima dată camioane suspecte ieşind noaptea din pădure. Atunci nu a fost băgat în seamă de autorităţi. Săteanul a mai spus că ultima dată când a sunat la Poliţie pentru a anunţă că se fură din pădure a fost la începutul lunii februarie 2014.
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită
După cum era de aşteptat, faptul că a sesizat autorităţile cu privire la furturi, i-a provocat serioase bătăi de cap. Într-o primă fază indivizii l-au acuzat la rândul lor de agresiune, făcându-i plângere penală, apoi au început să-l ameninţe. „Cineva din Bulci mi-a transmis că cei implicaţi vor să plătească pe cineva, pentru a-mi închide gura. Şi tatăl meu locuieşte în Bulci şi a început să fie îngrijorat şi să mă întrebe de ce a trebui să deranjez eu cuibul de viespi”, ne mărturisea Jucşor. Pe capul bărbatului a fost pus şi un premiu de către hoţi, 60 de milioane de lei vechi.
În urma sesizării făcute de acesta au intrat pe fir şi poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, însă controalele de specialitate au fost făcute de angajaţi ai Inspectoratului pentru Regim Silvic şi Vânătoare, ai Direcţiei Silvice, dar şi de trimişi ai RNP Romsilva. Gurile rele susţin că silvicultorii au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a minimaliza prejudiciul, pentru a veni în sprijinul celor implicaţi. De menţionat că hoţii care au jefuit pădurile din zonă au dat atacul şi la o parcelă care aparţine unei mătuşi a directorului RNP Romsilva. Când au aflat că printre persoanele păgubite se află şi mătuşa directorului, conducerea Ocolului Silvic Valea Mare a încercat să o scalde.
Cu prilejul unei conferinţe de presă, Teodor Ţigan, directorul DSA, anunţa, după izbucnirea scandalului, că în zonă a fost descoperit un prejudiciu de 350 metri cubi, iar verificările continuă, pentru că instituţia pe care o conduce nu protejează pe nimeni.
Pe de altă parte, Jucşor ne povestea că a văzut silvicultori care făceau inspecţii în zonă, dar că aceştia lasau în urmă multe cioate nedescoperite.
Nemulţumiţi din cauza dezvăluirilor făcute de ziarul nostru, cei de la Direcţia Silvică au început să refuze să ne mai răs­pundă la telefon, aplicând politica struţului.
În continuare, Glasul Aradului  a des­coperit că la Ocolul Silvic Valea Mare se petrec nereguli pe bandă rulantă. În timp ce mii de arbori au fost furaţi, anumite persoane au primit lemne de la pădurari, în baza unor bonuri de mână, practică care este greu de crezut că mai poate fi întâlnită în vreo instituţie sau regie a statului.
Sătenii ne-au mai spus că fratele gestionarului de la Lipova, acuzat că a produs un prejudiciu Direcţiei Silvice, care este şi el angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor şi lucrează la Ocolul Silvic Valea Mare, ar fi fost ameninţat de un fost şef de ocol de la Lipova cu toate relele din lume, dacă nu-şi convinge fratele să nu dea în vileag faptele reprobabile pe care le cunoaşte.
În aceste condiţii, Parchetul de pe lângă Judecătoria Lipova s-a autosesizat cu privire la jaful petrecut la Valea Mare, iar conducerea RNP Romsilva a trimis la faţa locului o echipă de control. Neregulile petrecute acolo au fost însă mai multe. Din informaţiile noastre, pădurarii de la Valea Mare s-ar fi plâns că predarea-primirea cantoanelor nu s-ar fi făcut decât scriptic, fiind obligaţi să preia pădurea fără să facă un control amănunţit şi fără să încheie documentele necesare.
Controalelor demarate la Ocolul Silvic Valea Mare, după sesizările făcute de un localnic cu privire la tăierile ilegale care s-au făcut acolo, au scos la iveală noi nereguli. Din informaţiile noastre, cantonul  Birchiş, gestionat până în august 2013 de ginerele şefului de district Ioan Tomşa, a fost predat pe şest pădurarului căruia i se impută acum lemnele tăiate fără a fi marcate. Surse din cadrul Direcţiei Silvice susţin că la schimbarea gestionarului nu a fost întocmit un proces verbal de predare-primire, ci doar un simplu act de control, document care nu ar avea nicio valabilitate. De altfel pădurarul care trebuie să plătească acum oalele sparte avea în gestiune un canton cu o suprafaţă de aproximativ 480 de hectare, canton de care a rămas să se ocupe şi după preluarea cantonului abandonat de ginerele şefului de district. În condiţiile în care cel de al doilea canton cu care s-a trezit pe cap are  aproximativ 300 de hectare, pădurarul a avut în grijă o suprafaţă de 780 de hectare, o su­prafaţă mult prea mare pentru un silvicultor care lucrează în zona de câmpie.
Lucrurile au început să ia o întorsătură periculoasă pentru silvicultori în august când prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova a mers la locul faptei, de unde s-ar fi furat, potrivit datelor autorităţilor strânse până la vremea respectivă nu mai puţin de 9.493 de arbori (stejar, cer, gorun şi carpen). Este vorba despre 5.699 de metri cubi, evaluaţi iniţial la peste 1.614.000 de lei. Conform unui comunicat de presă al Direcţiei Silvice Arad, au fost sancţionaţi zece angajaţi ai Ocolului Silvic Valea Mare; şeful ocolului a fost suspendat; au fost suspendate patru contracte de muncă: în cazul unui şef de district şi a trei pădurari; şi s-a impus recuperarea de la angajaţii vinovaţi a sumelor aferente pagubelor produse fondului forestier.
Pădurea de la Somoş a fost defrişată de DSA
Un alt scandal în care a fost implicată conducerea DSA a fost cel de la Somoş, unde o parte din pădure a fost defrişată pentru realizarea unui complex de vânătoare. Asta, cu toate că pădurea cu pri­cina, de aproximativ 700 de hectare, face parte din Situl Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, iar Agenţia pentru Protecţia MediuluI Arad a emis în 22.02.2011 o decizie de încadrare în care se arăta negru pe alb că se dă undă verde pentru complex numai dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Fiind vorba despre o arie de protecţie, ar trebui să existe un regim silvic special, privind întreţinerea şi exploatarea pădurii. Cu toate acestea au fost puşi la pământ sute de arbori din speciile salcâm, cer, stejar în unele zone pădurea fiind „tăiată la ras”, adică arborii nu sunt extraşi în mod selectiv, aşa cum ar fi normal. Din informaţiile noastre, Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice, a dispus să se facă lucrările de împrejmuire a pădurii şi implicit tăierile, fără a avea toate documentele necesare. „Atunci când a fost întrebat de localnici de ce a tăiat la ras o parte din pădure, şeful de district a răspuns că face acest lucru an de an”, ne-a povestit un localnic. Apare însă un mare semn de întrebare. Cum este posibil să se taie „la ras” într-o zonă în care există şi arbori cu un diametru de peste 20 de centimetri la bază, asta în condiţiile în care, o asfel de defrişare este permisă doar în baza unei autorizaţii de exploatare, iar arborii în cauză sunt marcaţi.
Gurile rele spun că neregulile petrecute în Pădurea Somoş au fost mult mai multe. De exemplu, a fost tăiată o partidă (n.r. arborii dintr-o zonă) în locul altei partide pentru care a existat autorizaţie.
De menţionat că neregulile petrecute în pădure au fost aduse la cunoştinţa reprezentanţilor Ministerului Mediului şi celor de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Oradea. Mai mult, pe adresa Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice a fost trimisă o petiţie prin intermediul căreia autorităţile de la Bucureşti erau informate că
s-a depus la instanţă o cerere de suspendare a contractului de lucrări încheiat între Direcţia Silvică Arad şi SC J&K Wildlife din Cristuru Secuiesc, în valoare de 1.606.544 lei. În document se arată că există un studiu de fezabilitate realizat în 2013, din care reiese că investiţia nu se justifică din punct de vedere economic, existând posibilităţi extrem de limitate de amortizare, mai mult decât atât referatul întocmit de Compartimentul Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Arad nu a avut avizul favorabil. Autorii petiţiei mai arată că în perioada în care s-au făcut defrişările era interdicţie totală de lucru în zonele de linişte. Din informaţiile pe care le avem  Direcţia Silvică nu a scos la licitaţie pe SEAP lucrarea de împrejmuire.
Gurile rele mai spun că Teodor Ţigan, directorul DSA, le-ar fi răspuns persoanelor cu care a discutat despre oportunitatea investiţiei că el personal nu ar fi foarte interesat ca o astfel de lucrare să se facă, dar că aşa i-ar fi cerut să procedeze directorul general al RNP Romsilva.
Astfel s-a ajuns ca silvicultorii să scoată din rădăcini arborii pe o distanţă de aproximativ 12 kilometri. Defrişările au fost făcute cu buldozerul.
Pe de altă parte, trebuie spus că avocaţii celor care luptă împotriva celor întâmplate acolo vorbesc despre săvâr­- şirea unei infracţiuni de fals, infracţiune comisă pentru a justifica preluarea administrării fondului cinegetic din pădurea cu pricina de către Direcţia Silvică Arad.
Din informaţiile noastre, conform contractului nr. 101 de predare a fondului de vănătoare nr. 26 Somoş, operaţiunea de predare s-a realizat pe data de 26.06.2011. La vremea respectivă, în fişa în care era trecută suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic figura suprafaţa de 32 de hectare, din totalul de 10.242 de hectare. Cele 32 de hectare reprezentau drumurile naţio­nale, judeţene şi calea ferată care traversează fondul de vânătoare. Pentru toate celelalte suprafeţe se plătea redevenţa datorată statului şi proprietarilor terenurilor. Conform unor date publicate pe internet în 2013, fişa cu privire la suprafaţa neproductivă din punct de vedere cinegetic era modificată, de data aceasta apărând o rubrică nouă, cu o suprafaţă de 714,3 hectare neproductivă din punct de vedere cinegetic, exact suprafaţa singurei păduri de pe raza fondului de vânătoare, unde figurează Complexul de Vănătoare Somoş, care are autorizaţia nr. 29/216577/24.03.2011.
În urma solicitării avocaţilor care se opun, pe bună dreptate, construirii ţarcului, solicitare adresată Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic şi Vânătoare Oradea în vederea prezentării oficiale a structurii suprafeţei neproductive cinegetic, instituţia cu pricina a refuzat în primă fază comunicarea acestei informaţii. În aceste condiţii, avocaţii au solicitat instanţei să oblige ITRSV să transmită documentul solicitat. Surpriză, însă! A apărut o altă fişă a fondului de vânătoare, în care apare o rubrică suplimentară care nu exista anterior, cu menţiunea „lipsea din fişă la data preluării fondului”. „Nu credem că mai e nevoie de alte dovezi privind falsul grosolan comis. Nu ştim cine a săvârşit infracţiunea, dar e treaba autorităţilor competente să facă lumină, probabil se va face şi o plângere penală în acest sens”, ne-au povestit cei care se opun construirii ţarcului. Există astfel dovada clară că în momentul preluării fondului de vănătoare de la Direcţia Silvică nu exista acordul gestionarului pentru construcţia gardului, construcţie care nu se poate realiza fără acordul acestuia. Potrivit vânătorilor, îngrădirea unei păduri protejate, cum e cea de la Somoş, este o adevărată crimă. Acolo trăiesc specii de vânat mare, cerb lopătar, cerb carpatin, mistreţ, pentru care pădurea reprezintă singurul refugiu de pe acel fond. De altfel, avocaţii atrag atenţia cu privire la o even­tuală preluare abuzivă de către Direcţia Silvică a gestiunii acelei părţi din fondul de vânătoare care a fost împrejmuită.
900 de lei pe o pereche de bocanci
Deşi jaful din pădurile arădene ges­tionate de Direcţia Silvică, condusă de Teodor Ţigan, a atins cote alarmante în ultima vreme, conducerea Regiei Naţio­nale a Pădurilor (RNP) Romsilva a ţinut să-i răsplătească pe silvicutorii de aici.  Altfel, a fost organizată o licitaţie pentru a oferi silvicultorilor încălţăminte de lux. Potrivit unui anunţ de achiziţii,  postat pe site-urile de specialitate, RNP şi-a anunţat, anul trecut, intenţia să cumpere 345 perechi de încălţăminte de teren, adică 81 de perechi pentru personalul de birou şi 264 pentru personalul de teren. Până aici nimic neobişnuit. Preţul oferit era însă unul exagerat. Valoarea între­gului contract este de 240.270 lei, fără TVA, ceea ce înseamnă de fapt 297.934 lei. Făcând un calcul simplu înseamnă că RNP se oferea să plătească în medie 863 de lei pentru fiecare pereche de încălţăminte cumpărată.
Fond de vânătoare pierdut din cauza datoriilor
Un alt scandal vizează fondul de vânătoare de la Petriş, care a fost pierdut de Direcţia Silvică din cauză că Romsilva avea datorii la bugetul de stat.
Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat, vara trecută o acţiune de atribuire a unor fonduri de vânătoare. Cu această ocazie au fost depuse la sediul departamentului cu pricina patru dosare pentru atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, după cum se arată într-un proces verbal întocmit de Comisia de atribuire a dreptului de ges­tionare a faunei cinegetice intrat în posesia noastră. Unul dintre dosare a fost întocmit de Direcţia Silvică Arad pentru fondul de vânătoare de la Petriş. Surpriză însă. Direcţia Silvică Arad nu s-a „calificat” din cauză că Regia Naţională a Pădurilor (RNP) Romsilva, o societate de stat… înregistra datorii la bugetul de stat. Acest lucru a fost dovedit cu ajutorul certificatului de înregistrare fiscală nr. 1177160/25.07.2014. Ulterior, fondul cu pricina a fost atribuit Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Arad, dar în condiţiile în care Direcţia Silvică a făcut contestaţie, iar comisia de soluţionare a contestaţiilor a decis să o admită, s-a organizat o nouă licitaţie. Din informaţiile noastre Direcţia Silvică nu a putut să participe tot din cauza datoriilor.
De asemenea, mai trebuie spus că reprezentanţii Direcţiei Silvice au intrat şi în vizorul celor de la Ocolul Silvic Privat Nadăş, care i-au acuzat că ar fi săvârşit numeroase abuzuri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.