Conform unei propuneri legislative, salariații care se implică în acțiuni de voluntariat, ca urmare a apariției unei crize umanitare sau a unui dezastru, ar putea solicita angajatorilor suspendarea contractului individual de muncă, timp de cinci zile lucrătoare într-o lună, urmând ca, în acest răstimp, să fie plătiți din fonduri publice cu o indemnizație de maximum 75% din salariul mediu brut.  În acest moment propunerea este  la Senat pentru dezbatere.

Prin această propunere legislativă, inițiatorii urmăresc stabilirea unor măsuri de protecție socială a persoanelor care participă la activități de voluntariat pentru crize umanitare și/sau dezastre.

Astfel,  Guvernul va putea activa, printr-o hotărâre, mecanismul de susținere a activităților de voluntariat pentru crize umanitare desfășurate de organizațiile prestatoare în ipoteza unei crize umanitare ori dezastru pentru a crește capacitățile de intervenție ale autorităților.

Așadar, voluntarii pentru crize umanitare vor fi persoanele fizice care participă la activități de voluntariat, în baza acestei propuneri legislative, care își suspendă temporar raporturile de muncă și care au domiciliul fiscal în România.

Conform propunerii, cât timp voluntarii vor activa în cadrul organizațiilor prestatoare, contractul lor de muncă va fi suspendat temporar, prin acordul părților, iar aceștia vor primi, în lipsa salariului, o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă deținut, care va fi suportat din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Limita acestei indemnizații va fi de 75% din câștigul salarial mediu brut. Dacă ne raportăm la câștigul salarial mediu brut pe 2022, de 6.095 lei, indemnizația maximă propusă ar fi de 4.571 lei.

Această activitate de voluntariat desfășurată în cadrul organizației prestatoare va fi de maximum cinci zile lucrătoare dintr-o lună, dacă Guvernul nu va decide prin activarea mecanismului descris în această propunere un timp mai îndelungat.

Pentru a putea presta ca voluntar pentru crize umanitare, cei interesați ar urma să încheie un contract scris, în limba română, cu organizația prestatoare, urmând ca un exemplar să fie transmis și angajatorului de către voluntar.

Munca prestată în cadrul activităților de voluntariat pentru crize umanitare va reprezenta vechime în muncă și „considerată muncă prestată pe durata normală a timpului de muncă săptămânal, conform prevederilor contractului individual de muncă”, potrivit avocatnet.ro.

În prezent, prin legea actuală privind reglementarea activității de voluntariat în România se stipulează clar că voluntariatul nu este plătit. Totuși, organizaţia-gazdă poate suporta cheltuielile de hrană, cazare şi transport sau alte cheltuieli care apar pentru voluntar în activitatea sa. Voluntarul poate renunța la cheltuielile de hrană, cazare și transport printr-o declarație pe propria răspundere, aprobată de conducerea organizației-gazdă.

O altă prevedere discrodantă față de Legea voluntariatului este că propunerea legislativă vede perioada de voluntariat pentru crize umanitare drept vechime în muncă, în timp ce Legea 78/2014 recunoaște perioada de voluntariat ca experiență profesională sau de specialitate, și nu ca vechime în muncă.

Vom urmări dacă propunerea legislativă va trece de votul Parlamentului, cel puțin în forma actuală.

În acest moment, prevederile propunerii actuale nu sunt în vigoare. Proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de președintele țării și apoi publicat în Monitorul Oficial.

sursa : avocatnet.ro

Recomandările redacției