Criza sanitară a schimbat multe lucruri în viețile noastre. Printre numeroasele schimbări a apărut și un alt tip de comportament în ceea ce privește cumpărăturile de zi cu zi. Dacă până acum arădenii făceau cumpărături haotic, acum vizitele la magazin sunt organizate mult mai temeinic. Oamenii merg tot mai rar și cumpără mai mult. Mulți arădeni fac achiziții online, comandă mai multă mâncare acasă și se concentrează  pe investițiile în sănătate. Datele acestea reies din studiile făcute de către  Institutul Național de Statistică.

Dar, oare ce au cumpărat arădenii mai mult în pandemie, la ce au renunțat și unde au economisit în toată această perioadă?

După ce pandemia s-a instalat de o perioadă lungă  oamenii au început să-și prioritizeze cumpărăturile de uz necesar și să prefere cumpărăturile din  online;

Mulți arădeni au început să  frecventeze magazinele  din aproprierea casei.

Vorbind cu apropiați și cu persoane din imediata apropiere a anturajului meu am constat că există mai multe tipologii de cumpărători. Primul, segmentul majoritar, care nu este atât de îngrijorat de pandemie, dar își face griji pentru familie și are o perspectivă pesimistă asupra efectelor pe termen lung. ,, Nu știm cum evoluează lucrurile, suntem îngrijorați pentru viitorul nostru și al copiilor. Au rămas mulți fără locuri de muncă sau lucrează pe un minim pe economie.Puterea de cumpărare scade.  Ne gândim să investim undeva la țară, pentru a face față mai ușor cheltuielilor zilnice și pentru a reuși să ne producem o mare parte din bunurile pe care le consumăm. Mai ales că școala se va desfășura probabil online după cum evoluează lucrurile ”, spune Mircea, un arădean care este angajat în învățământ. Al doilea segment este cel mai afectat de pandemie, este cel mai pesimist cu privire la viitor și cheltuie mai puțin în toate categoriile de consum.,, Trăiesc dintr-o pensie mică, fac cumpărături doar la câteva alimente de bază și restul banilor îi țin pentru lemne și alte cheltuieli, nu îmi permit mai mult. Sunt extrem de îngrijorată de ziua de mâine ”, spune Rodica o pensionară de 70 de ani din Arad.  Al treilea grup nu și-a schimbat comportamentul de consum, nu este afectat în mod direct de pandemie și este îngrijorat că restul oamenilor își fac provizii semnificative. Ultimul segment este cel mai îngrijorat de pandemie, dar este și cel mai pregătit pentru a se descurca. Oamenii din acest segment au o viziune optimistă cu privire la viitor și cheltuie mai mult în toate categoriile de consum.,, Avem cămara plină cu de toate. Săptămânal facem cumpărături la produse de uz general și alimente cu termen îndelungat de valabilitate, pentru a avea pe ce pune mâna la nevoie. Verificăm constant proviziile și cele care se apropie de data expirării le înlocuim”, ne povestește Monica.

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), cheltuielile din zona serviciilor au scăzut cu 24% pe perioada pandemiei, în timp ce sectorul non-alimentar s-a menținut, percepând o scădere modică (-6%). În schimb, sectorul alimentar este cel care a suferit cea mai semnificativă creștere. Pe perioada pandemiei, românii au dat cel mai mult pe produse agro-alimentare și băuturii non-alcoolice (37.7%), pe facturi (15.2%), băuturi alcoolice și pe tutun (9.2%).

 

Așadar, de la începutul pandemiei mulți arădeni au preferat să cumpere produse de la magazinele  care se află la colțul blocului, tarabe sau chioșcuri sau din mediul on line. Unii au preferat să achiziționeze doar strictul necesar, alții au făcut provizii.

De asemenea criza sanitară a dezvoltat obiceiuri atipice de consum, cumpăratul excesiv si sporadic de produse pe care, în alt context, arădeanul  ori nu le-ar fi cumpărat în număr așa mare, ori nu le-ar fi cumpărat deloc.

Produsele neperisabile cu termen de valabilitate lung – drojdie, ulei, făină, conserve – au avut vânzări foarte mari, ne povestește un angajat al unui supermarket de cartier.

De asemenea, acesta a declarat că, în timp ce numărul de clienți a scăzut semnificativ în pandemie, volumul cumpărăturilor a crescut: au venit mai puțini în magazine, dar au cumpărat mai mult. „Orice a însemnat conserve, produse congelate sau de igienă,  se vindeau instant”.

Pandemia a prins-o pe Ana  în concediu de maternitate, iar la scurt timp, soțul și-a pierdut locul de muncă. Forțați de împrejurări și-au limitat cheltuielile la  haine, cosmetice și jucării și au dat mai mulți bani pe mâncare decât înainte. Aceștia au reușit să-și amâne rata la bancă, dar au fost perioade când au intrat și în economii pentru a suplimenta nevoile.,, A fost o perioadă extrem de dură pentru noi. Toate rezervele noastre s-au dus pe mâncare și chetuieli la bloc, în rest nu ne-am mai permis nimic”, povestește Ana.

 „Având copil mic,  am cumpărat  de toate, multe le-am comandat online pentru a le avea mereu la îndemână prin casă,” mai spune Ana.

În decursul acestor luni de pandemie, tendințele de consum au avut parte de nenumărate scenarii.  Consumatorul a fost atât compulsiv și haotic, cât și organizat și moderat  .Arădenii  au economisit de unde au simțit că se poate, au cheltuit unde a fost nevoie, iar pandemia i-a forțat pe toți să-și repună în echilibru prioritățile de consum.

 

 

Recomandările redacției