„Paharul ne e plin de dă peste el…” sau gunoiul, în cazul nostru. Ne-am săturat până peste cap de mizeria în care zace cu atâta „mândrie” Aradul, de teancurile de pet-uri care stau liniștite pe malul Mureșului, de sticlele de plastic care abundă șanțurile străzilor din municipiu, de atâta indolență de care dau dovadă unii cetățeni, de „onorabilii” conducători care fac abuz de funcția lor, în cel mai absurd mod.

 Printre acești mari „onorabili” se numără, după cum bine știți, și polițistul Adrian Cosmin Stana. Acesta este mult prea „suprasolicitat” să amendeze resturile materialelor care urmau să fie refolosite, de la un teren privat în șantier, ce aparținea Inteco Holding, firmă care inteționează să construiască acolo un cartier rezidențial. Mai degrabă, minunatul polițist Cosmin Stana, preferă să umble „hai-hui” tumna în capătul orașului, căutând ”praful de sub preș”, decât să se uite cu băgare de seamă la mizeria din mijlocul orașului, care urcă până „în grindă”.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet care a afirmat, în urmă cu câteva luni, într-o vizită făcută la Arad, că „fracția biodegradabilă este colectată separat și transformată în compost și valorificată, nu pot decât să mă bucur…și să mă asigur că Aradul va contribui în mod pozitiv la creșterea nivelului de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor în România“, vede lumea cu alți ochi decât o vedem toți ceilalți.

„Ne dorim un oraș curat, sănătos, dar mai ales verde”, completează primarul municipiului Arad, Călin Bibarț. E bine să ne dorim…fie ca toate dorințele să ni se îndeplinească (suflând în lumânare).

Din păcate, aici nu merge așa. Că o fi, că o păți,etc…

Ne mirăm, minune mare, nu numai că în mintea ministrului de mediu, orașul nostru e curat ca lacrima, dar și se declară mulțumit de proiectele de mediu dezvoltate în municipiul și județul nostru. Cu alte cuvinte: „haideți să închidem ochii, că nu ne vede nimeni”.

În aceste zile circulă o petiție printre arădeni pentru reciclarea ambalajelor din orașul nostru, contra-cost pentru stimularea productivității.

Despre ce este vorba, mai exact, și de ce este atât de important acest aspect?

Prin sistemul de garanție-returnare, cetățeanul este stimulat să returneze ambalajele din plastic, sticlă sau aluminiu ale produselor lichide pe care le cumpără din magazine, pentru a fi reciclate.

Pentru returnarea fiecărei dintre aceste tipuri de ambalaje enumerate, i se vor restitui, cetățeanului nostru, 50 de bani care i-au fost reținuți la cumpărarea produsului.

Returnarea ambalajelor se va face în magazine ca, mai apoi, să fie predate reciclatorilor.

 Țin să menționez că, de la 1 ianuarie 2021, România va trebui să plătească către bugetul UE o taxă de 0,8 euro pe kilogramul de plastic nereciclat. Dacă sistemul de garanție-returnare a deșeurilor nu este pus în practică rapid, această taxă va fi plătită din buzunarul nostru, al cetățenilor. Gradul de reciclare nu va crește de la sine, ci prin motivarea cetățenilor să contribuie la reciclare.

Astfel, vom contribui ca orașul nostru să fie mai curățel și aspectul său să fie mai de „Doamne ajută”.

  • Civica spune:

    abia asteptam ca sa se returneze ambalajele de plastic,metal, sticla si abia dupa aceea vom vedea mai putine gunoaie in jurul nostru ,in natura

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției