A început prima lună a sezonului rece şi, implicit ne amintim de o altă problemă, rămasă nerezolvată de către actuala administraţie. La  Arad, căldura ne va arde rău de tot la buzunare, iar subvenţia este printre cele mai scăzute din ţară. Oriunde una dintre marile probleme ale oricărei administraţii este şi aceea a furnizării căldurii către populaţie. Mai exact, în cele din urmă este vorba  despre preţul  pe care populaţia trebuie să-l plătească, aceasta fiind parţial subvenţionată.
Şi că lucrurile stau întocmai cum am amintit mai înainte, reiese chiar din datele furnizate de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). La Constanţa, regia locală de distribuţie a energiei termice (RADET) a facturat pentru populaţie un preţ al Gigacaloriei de 411,8 lei, în condiţiile în care preţul de furnizare aprobat de ANRSC a fost de 431,1 lei/Gcal. Capitala judeţului Covasna, Sfântu Gheorghe, este a doua în topul tarifelor, preţul facturat pentru populaţie de către Urban-Locato fiind de 298,4 lei/Gcal. Preţul de furnizare aprobat de ANRSC la Sfântu Gheorghe a fost de 359,8 lei/Gcal. Urmează Miercurea Ciuc (Harghita), cu 275 de lei/Gcal facturat pentru populaţie de către Goscom SA, la un cost de furnizare aprobat de 451 de lei/Gcal. Aici însă, ponderea încălzirii centralizate este foarte scăzută. Cele mai multe imobile sunt încălzite cu centrale individuale pe gaz sau combustibili solizi. Topul tarifelor pentru energia termică facturată populaţiei este continuat de Arad (266,5 lei/Gcal, furnizor CET  SA). Aşadar suntem pe un loc patru în acest top. Urmează Sibiu (265,3 lei/Gcal, Urbana SA), Iaşi (256,4 lei/Gcal, Veolia Energie), Focşani (255 de lei/Gcal, Enet SA), Timişoara (244 de lei/Gcal, Colterm), Oradea (240 de lei/Gcal, Termoficare Oradea SA), Râmnicu Vâlcea (228,4 lei/Gcal, CET Govora) şi Ploieşti (224,3 lei/Gcal, Veolia Energie).
La Bucureşti se regăseşte unul dintre cele mai mici tarife facturate populaţiei (164 lei/Gcal, RADET). Tarife mai mici, sub 180 de lei/Gcal, au mai fost facturate în oraşele Bacău (Thermoenergy Group), Botoşani (Modern Calor), Suceava (Thermonet), Galaţi (Calorgal) şi Tulcea (Energoterm). Aşadar între Arad şi Bucureşti este o diferenţă de 100 de lei pentru fiecare gigacalorie. Este o sumă care contează pentru marea majoritate a oamenilor. Dar chiar de n-ar fi aşa, în fond de ce să plăteşti în plus pentru acelaşi tip de serviciu? De parcă am locui în ţări diferite.
Potrivit ANRSC, la nivel naţional sunt racordate la termoficarea centralizată 1,25 milioane de apartamente situate în 49 de localităţi, inclusiv Bucureştiul.  Acum, la Arad lucrurile stau în felul următor: la acest moment CET produce Gigacaloria la un preţ de  33 euro. Asta înseamnă că energia termică iese, pe „poarta fabricii” cum se zice, la acest preţ. Mai departe însă pe reţeaua de distribuţie procentul de pierderi este  după unele surse 38% , după altele 40%. Oricum o cifră foarte mare, dacă ţinem cont că în Germania pierderile acceptate sunt de maxim 5%. De aceea , preţul pe care-l plătesc arădenii este unul dintre cele mai piperate din întreaga ţară. Însă toate acestea ar fi putut avea o rezolvare. Sigur, nu se rezolvau pierderile peste noapte, pentru că tehnic nu este posibil să baţi din palme cum s-ar zice şi să scazi  de la 40% la 5 , hai 10%. Însă dacă preţul de producţie al Gigacaloriei scădea drastic, alta era situaţia. „În anul 2013
s-a început din surse proprii o investiţie în valoarea de 56 de milioane de lei plus TVA, pentru realizarea Grupului II, respectiv a cazanului de producţie pe gaz. Acesta are  o capacitate de 420 de tone cu o putere de 50 MW. Ideea este că acesta era doar prima etapă dintr-un amplu program de modernizare, în valoare de 52 milioane de euro. În plus, exista un aport de 12,5 milioane de euro în certificate verzi câte avea CET Arad  şi o finanţare europeană consistentă. La toate astea, municipalitatea trebuia fie să aducă un investitor până în limita  a 49% din capitalul social, fie să procedeze la o majorare a capitalului social. Nici una dintre aceste două posibilităţi nu a prins viaţă. Aşa că  am intrat  într-un cerc vicios al datoriilor şi penalităţilor. Una peste alta acum există datorii cumulate  cu penalităţile care se ridică la peste 140 milioane de lei”, spune Doru Lebădă, liderul Sindicatului Liber Independent Termoelectrica.   Datoriile şi, mai ales penalităţile se vor accentua. Pentru că  CET SA de una singură nu are resurse să plătească. În altă ordine de idei nici „nu s-a făcut vreo majorare salarială, din 2007 încoace la oamenii din producţie, cum eronat s-a spus pe unele canale. Ba din contră, sunt voci care spun că vor mai pleca în total circa 250 de oameni. Sigur nu acum, că vin alegerile şi nimeni nu vrea tensiuni, dar la începutul anului viitor toate astea se vor pune în aplicare. Acum mai sunt 610 angajaţi.  Dar asta nu va rezolva problema de fond, adică pierderile mari pe reţea. Poţi să rămâi şi cu doi oameni, pierderile vor rămâne tot la aproximativ 40%. Deci problema este de a reabilita aceste reţele de transport. Sigur s-au mai dat nişte bani, vom ieşi din iarnă că doar vin alegerile, oamenii vor avea căldură,  dar problema de fond rămâne. Dacă până acum mai vedeam vreo soluţie de ieşire,a um sunt din ce în ce mai sceptic“, adaugă, amar, liderul de sindicat.
Penalităţile se adună, iar problemele nu se rezolvă. Ba chiar se agravează. Iar CET-ul rămâne…o ţeavă fiebinte în mâna primarului. Dar care culmea, ne va opări doar pe noi…

Recomandările redacției