Modificările fiscale anunțate de Guvernul PSD au stârnit multe nemulțumiri în rândul primarilor din țară, indiferent de culoarea politică, având în vedere că reducerea impozitului pe venit este de natură să văduvească serios bugetele locale. În aceste condiții, Asociația Municipiilor din România (AMR) solicită ca primăriile să primească un procent mai mare din impozite. „Având în vedere prevederile proiectului de Lege a bugetului de stat pentru anul 2018, AMR constată că prin reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10% (OUG 79/2017), municipiile din România înregistrează pierderi de venituri substanțiale. Reducerea veniturilor pe care le vor avea la dispoziție municipiile în anul 2018 se datorează în mare parte și procedurii de folosire a 50% din excedentul acestora pentru compensarea pierderilor cauzate de reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Deși în negocierile Executiv-AMR au fost date asigurari că bugetele locale nu vor scădea, simulările făcute la nivelul municipiilor arată că, din păcate, Guvernul ia aproximativ 50% din cota ce revenea din colectarea impozitului pe venit, pentru autoritățile locale. Concluzia este că bugetele primăriilor vor scădea. Mai mult, banii nu se vor regăsi la cetățeni deci nu putem vorbi de o relaxare fiscală”, susțin reprezentanții AMR. Pe cale de consecință, asociația solicită modificarea cotelor din impozitul pe venit alocate autorităților publice locale, astfel încât 67% să revină direct primăriilor.  „Dorim să subliniem încă o dată că în contextul creșterii economice a României, dezvoltarea țării nu poate fi privită decât ca sumă a dezvoltării fiecăruia dintre UAT-uri. Reducerea capacității de dezvoltare a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor prin diminuarea veniturilor nu poate avea decât un impact negativ asupra dezvoltării fiecărui UAT și în ansamblu pe termen mediu a întregii țări. În aceste condiții, facem un apel la deputații și senatorii României ca în dezbaterea legii bugetului să aibă în vedere aceste aspecte pe care AMR le semnalează și să sprijine introducerea propunerilor noastre în prevederile finale ale legii bugetului de stat pentru anul 2018”, mai susțin reprezentanții AMR.
Aradul a fost lăsat de Guvern la coadă
AMR paginaPotrivit primarului Gheorghe Falcă, municipiul Arad va pierde o sumă consistentă, urmând ca anul viitor să fie unul dintre cei mai grei ani pentru administrația locală.  Asta, bineînțeles dacă lucrurile nu se vor schimba în sensul dorit de primarii din țară.
Falcă a făcut, în deschiderea şedinţei Consiliului Local Municipal, de marţi o prezentare a bugetului naţional pentru anul 2018, vorbind despre sumele  de care vor beneficia o parte din municipii din impozitul pe venit şi din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Potrivit reprezentanților Primăriei, Aradul nu se numără printre oraşele care vor primi, anul viitor, bani de la Guvern. Conform unor estimări făcute chiar de Executiv, anul viitor, cetățenii care locuiesc în municipiul Arad vor plăti
la buget suma de 290 de milioane de lei, dintre care la Primărie vor rămâne doar 124 de mili­­- oane. „Bugetul local va fi astfel mai sărac cu 16 milioane de euro. Şi asta nu este tot:  pu­tem constata, că de la Guvern din  IVG  primim 0, din TVA, 0 lei. În 2017, sumele de echilibrare a bugetului municipiului Arad s-au ridicat la 3,5 mili­oa­ne de lei, din care 1.029.000 lei au reprezentat  sume de echilibrare din TVA, iar 2.355.000 lei au fost sume de echilibrare din cote defalcate din impozitul pe venit. La polul opus, Medgidia care produce 19 milioane de lei, va primi de la Guvernul României aproape 40 milioane de lei. Nu este singura localitate care nu-şi va face probleme în legătură cu bugetul pe 2018. Ne putem uita la Hunedoara, la fel: aproa­pe cât produce, atât primeşte! Şi Timişoara primeşte. Cu venituri de 633 milioane, din care îi rămân 272 milioane, mai primeşte de la Guvern 64 milioane. La fel se va întâmpla şi la Craiova”, susține Falcă. Acesta a ținut să precizeze că într-un clasament național, municipiul Arad a ajuns să ocupe poziția 65 din 107.
„Am ajuns la poziţia 65 din 107. Aici sunt localităţile care nu primesc nimic. Va trebui să ne descurcăm cu aceşti  bani. Anul viitor când vorbim despre buget vom vorbi despre sărăcia pe care o vom împărţi”, a mai spus edilul. În aceste condiții, o parte dintre investiţii vor fi amânate, iar altele decalate.Vor fi afectate și proiectele de investiţii din sistemul de învăţământ, municipalitatea anunţând deja o reprioritizare a acestora.  De precizat că potrivit autorităților locale, în 2017, Primăria a alocat învăţământului 151.554.000 lei, din care 8.539.000 lei au reprezentat investiţii şi dotări.
(L.Ș.)

Recomandările redacției