reabilitare paginaPrezenţi la Arad, pentru a participa la Conferinţa Naţională a Asociaţiilor de Proprietari din România, reprezentanţii locatarilor din toată ţara au cerut modificarea cadrului legal privind reabilitarea termică. Astfel, în primul rând s-a cerut consultarea obligatorie şi reală a reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari. „Menţionăm că atât timp cât beneficiarii finali a prevederilor legii sunt cetăţenii – proprietari de apartamente, considerăm că propunerile de modificare şi completare venite din partea reprezentanţilor acestora trebuie acceptate. Reamintim că atunci când legislaţia actuală se afla în dezbatere publică, Liga Habitat a propus o serie de modificări pe baza opiniilor exprimate de membrii ligii şi specialişti”, se arată în documentul final al conferinţei. Participanţii susţin că se impune introducerea posibilităţii de a atrage fonduri private pentru lucrările de reabilitare, solicitând ca asociaţiile care au resursele necesare pentru a realiza din banii lor lucrările, să beneficieze gratuit de auditul energetic şi proiect; proprietarii care investesc în măsuri de eficienta energetică să beneficieze de deducere din impozitul pe venit până la contravaloarea de 500 Euro/an; eliminarea TVA pentru lucrările de reabilitare şi pentru materialele de construcţii folosite la reabilitare. Asta, în condiţiile în care, în prezent, se înregistrează situaţia absurdă în care lucrările de reabilitare suportate din fonduri publice sunt supuse taxării, cota contribuţiei din partea asociaţiei echivalând cu valoarea TVA, după cum susţin reprezentanţii Ligii Habitat. „Fondurile de reabilitare trebuie alocate direct proprietarilor (ca în Germania) şi aceştia trebuie să decidă ei înşişi asupra executantului lucrărilor. Cofinanţarea de 50% din partea Guvernului trebuie să fie alocata direct asociaţiilor de proprietari, urmând ca primăriile care au posibilitatea să suplimenteze sumele alocate cofinanţării. În toate cazurile, asociaţia de proprietari trebuie să fie cea care negocieaza şi alege executantul având în vedere că lucrările se execută pe proprietate privată (nu publică). Legislaţia şi Guvernul trebuie să încurajeze obţinerea de credite garantate de stat/cu dobânda subvenţionată pentru accelerarea proiectelor de reabilitare termică. Altă soluţie complementară ar putea fi achitarea în faza iniţială de către proprietari a lucrărilor de reabilitare, urmând ca autorităţile să ramburseze în următorii cinci-zece ani banii investiţi, inclusiv prin compensarea unor taxe şi impozite locale datorate. Pentru a sprijini autorităţile locale şi asociaţiile de proprietari ar trebui finanţat/eficientizat de urgenţă fondul de garantare a creditelor luate pentru măsuri de eficienta energetică în sectorul rezidenţial; în acest moment schemele de creditare existente sunt sufocate de birocraţie şi de către condiţiile băncilor”, se mai arată în documentul întocmit la sfârşitul lucrărilor. De asemenea, reprezentanţii asociaţiilor se întreabă de ce sunt permise reabilitările termice exterioare la nivel de apartament. Potrivit participanţilor la conferinţă, aceste iniţiative individuale trebuie sancţionate deoarece reprezintă un risc pentru echilibrul termic al clădirii şi o încălcare a legislaţiei cu privire la urbanism. În continuare, se solicită agenţilor economici de la parter sau etajul I, dar şi deţinătorilor de spaţii cu alte destinaţii din blocul respectv să fie obligaţi să participe la programul de reabilitare. Se mai solicită realizarea unei bănci de date cu tipuri de proiecte de reabilitare, în condiţiile în care cartierele de blocuri sunt construite după proiecte tip. Astfel, costurile de proiectare ar scădea semnificativ. Tot în ideea scăderii costurilor se propune standardizarea pachetelor de măsuri de reabilitare ce pot fi aplicate blocurilor construite după proiecte tip. „Creşterea cuantumului fondurilor alocate prin bugetul de stat este esenţială! Considerând că cinci ani este perioada optimă de realizare a reabilitării termice a celor 1,4 milioane de apartamente (adică aproximativ 280 de mii de apartamente pe an, aflate într-o situaţie avansată de degradare atunci bugetul anual ar trebui să fie de aproximativ: 500 de milioane de euro”, se mai cere în document.

Locatarii cer… lucrări de calitate

În plus, reprezentanţii locatarilor sunt de părere că trebuie să se folosească sisteme de termoizolaţie complete, „agrementate tehnic şi nu cele hibride”. Se cere, de asemenea, implicarea Inspecţiei de Stat în Construcţii pentru verificarea şantierelor, pentru că au fost cazuri în care lucrarea era contractată cu utilizarea anumitor materiale, la magazie exista o cantitate mică din respectivele materiale, iar muncitorii foloseau de fapt alte produse, inferioare din punct de vedere calitativ. În document se mai arată că asociaţiile au nevoie de asistenţă specializată de la semnarea iniţială a contractului de mandat, până la semnarea tuturor fazelor de execuţie şi a recepţiei finale şi se cere introducerea posibilităţii ca asociaţiile de proprietari să fie reprezentate în relaţia cu terţii, inclusiv cu primăriile, de formele asociative din care fac parte. „Reamintim că România este stat membru al Uniunii Europene, având o serie de obligaţii extrem de serioase legate de creşterea eficienţei energetice. Fondul locativ din România este unul dintre cei mai mari consumatori de resurse energetice. Starea proastă a clădirilor, incoerenta guvernamentală, descurajarea iniţiativelor de eficienta energetică şi, nu în ultimul rând, nivelul scăzut al veniturilor populaţiei afectează şansa că România să îndeplinească obligaţiile asumate ca stat membru UE şi să se înscrie în rândul ţărilor civilizate”, au ţinut să precizeze participanţii la conferinţă.

ULALA apreciază ceea ce se întâmplă acum la Arad

În ceea ce priveşte situaţia din municipiu, Vasile Arion, prim-vicepreşedintele Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA), este de părere că lucrările au început să se desfăşoare aşa cum trebuie. „Pot să vă spun că programul de la Arad a început să fie îmbunătăţit. E încurajator faptul că 200 de blocuri au intrat în reabilitare termică, fiind în diverse faze şi că autorităţile locale şi-au schimbat complet atitudinea faţă de nevoile asociaţiilor de proprietari, atunci când vine vorba de reabilitare. Dacă ritmul de execuţie va fi cel dorit de noi, atunci membrii asociaţiilor vor fi mai curajoşi să participe la acest program”, ne-a declarat Arion. În continuare, acesta susţine că prin reabilitarea termică se va reduce consumul de energie cu 40%, iar lucrările de retehnologizare de la CET va duce la reducerea cu 50% a pierderilor. „Dacă lucrurile vor decurge în mod normal, preţul gigacaloriei va putea scădea de la 290 de lei, cât plătim acum, la 130-140 de lei, ceea ce înseamnă un preţ suportabil. Nu trebuie să uităm însă că în condiţiile actuale, orice majorare a preţului gazului s-ar putea reflecta în facturile plătite de consumatori, dacă autorităţile locale nu vor majora subvenţia”, a încheiat Arion.

Recomandările redacției