Astăzi se sărbătorește Ziua Limbii Române

0
289

În conformitate cu legea 53 / 2013 publicată în Monitorul Oficial, partea I nr.145 / 19.03.2013 ziua de 31 august este declarată ca zi a Limbii Române. Legea prevede ca această zi să fie onorată prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural – educativ și cu caracter evocator sau științific. Legea mai prevede ca în această zi să fie arborat drapelul României și să fie intonat imnul de stat al României. Se vor emite programe adecvate evenimentului la posturile de radio și televiziune. Sugerăm ca aceste manifestări să conțină conferințe despre istoricul limbii române, graiurile și dialectele limbii române, dezbateri despre exprimarea corectă în limba română, oratorie și caligrafie a limbii române. S-ar putea organiza concursuri pe teme în legătură cu limba română și acordarea de diplome și premii celor care dovedesc cunoștințe temeinice de limba română.
Argumente șocante
și interesante
Există puține exemple de excepție în Arad în ceea ce privește preocuparea pentru limba română, pentru istoricul limbii noastre și pentru exprimarea corectă în limba română. Dorim să evidențiem o  preocupare de excepție pentru limba română în municipiul Arad. În anul 2014 a apărut la editura „Concordia” din Arad lucrarea „Experimentul romanizării, formarea neamului dacoromânesc”. Autorul acestei lucrări îndrăznețe și originale este Gheorghe Gârbovan din Arad, fost prefect al județului Arad.
Surpriza este că autorul este avocat și inginer, fost șef de atelier de proiectare la fabrica de mașini unelte (Strungul); am spus că este o surpriză faptul că autorul nu este profesor universitar la facultatea de limba și literatura română ci are studii juridice și tehnice.
Autorul susține în lucrare, că limba dacilor a fost cea care a pus bazele limbii vorbite în imperiul roman și nu invers; se susține, azi, de către specialiști că limba latină a înlocuit limba dacilor.
Argumentația și logica autorului sunt șocante și interesante deși pe mulți „elitiști” și „negativiști de profesie” aceste idei ar putea să-i irite.
Este lăudabilă și onorantă preocuparea și pasiunea arădeanului Gheorghe Gârbovan pentru originea și istoricul limbii române; pentru această frumoasă preocupare autorul lucrării ar merita să fie recompensat cu titlul de cetățean de onoare al municipiului Arad.
Ne uimește preocuparea bizară a autorităților arădene pentru sărbătorirea la Arad a orașului maghiar Pecs, sărbătorirea zilelor Aradului pentru atribuirea titlului de oraș liber regesc. Ar fi normal și firesc ca ziua Aradului să fie sărbătorită în ziua de 17 mai 1919  când a intrat în Arad Armata Română în fruntea căreia era colonelul Pirici.
Timișorenii sărbătoresc Ziua Timișoarei la 4 august; la 4 august 1919 a intrat în Timișoara Armata Română; o hotărâre firească pentru că Timișoara, ca și Aradul, se află pe teritoriul Statului Român.
Un scurt istoric
În continuare, dorim să amintim câteva informații despre istoricul limbii române. Limba română, spun specialiștii, este o îmbinare dintre limba dacilor și limba latină din imperiul roman. Dialectul daco-român are câteva graiuri: muntenesc, moldovenesc, ardelenesc și cel bănățean.
Muntenii, ardelenii, bănățenii și moldovenii se pot înțelege fără traducător. Dialectele limbii române sunt: dialectul daco-român, dialectul aromân, dialectul meglenoromân și dialectul istroromân.
Vorbitorii acestor dialecte nu se pot înțelege între ei fără ajutorul unui traducător după cum nici sașii nu se pot înțelege cu nemții din Germania.
EminescuLimba română literară a avut la bază graiul muntenesc. Preocupările pentru formarea limbii literare române au început în urmă cu peste 100 de ani. Fondatorii limbii literare române au fost Mihai Eminescu și Ion Heliade Rădulescu. Dorim să amintim și alți filologi valoroși care au contribuit la perfecționarea limbii române literare: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai Deleanu, Alexandru Graur, Mioara Avram, Iorgu Iordon și mulți alții.
În încheiere am dori să punem în discuție unele aspecte și probleme ale limbii române în perioada în care trăim. Considerăm că ar fi utilă o preocupare mai mare pentru calitatea limbii române pe care o vorbim din punct de vedere gramatical, al stilului și al esteticii limbii române în general.
Credem că ar fi necesară o lege a limbii române care să reglementeze calitatea limbii române; a existat o încercare de elaborare a unei asemenea legi; autorul acestei propuneri de lege a fost deputatul Pruteanu. Propunerea, după părerea noastră, a fost foarte bună dar a căzut și nu a avut viață pentru că s-au împotrivit foarte mulți „Gică contra”, acei indivizi care sunt incapabili să realizeze ceva util dar sunt foarte activi în demolarea a tot ceea ce înseamnă progres.
În prezent emisiunile de radio și televiziune nu dau prea mare importanță calității limbii române.
Ar fi de dorit ca în școală să se dea o mai mare importanță ortografiei, caligrafiei, oratoriei, artei dezbaterilor și argumentării.
Să ne amintim mereu de versurile poetului George Sion (1822-1892):
Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze aduce miere
Când o cuvântăm.
Românașul o iubește
Cu sufletul său
O vorbiți și scrieți românește (corect)
Pentru Dumnezeu !
Dedicăm acest articol de ziar tuturor acelora care sunt pasionați de limba română, și sunt loiali patriei și poporului român; lor le recomandăm lucrarea: „Istoria limbii române literare”, autor Ion Gheție, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978.
cpt.(r) Ion Gorici

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.