M-am ferit să mă arunc în comentarii pro sau contra la adresa partidului care a făcut furori la alegerile parlamentare, unde a obținut un scor mult peste așteptări, în speță AUR. Am preferat să stau deoparte și să o rumeg bine, să nu trag concluzii pripite.<br>Recunosc că am empatizat cu ideea unui partid nou, care să aibă în doctrina sa ideea de naționalism, iar ca bază morala creștină strămoșească, dar în același timp modern, cu viziune, bazat pe proiecte viabile, îndrăznețe și europene, cu membri din afara clasei politice și profesioniști în domeniile lor de activitate. Nu am votat AUR, dar am fost plăcut surprins că un astfel de partid a reușit să intre în Parlament. Am fost… Credeam, pentru o clipă, că partidul acesta nou îndeplinește măcar o parte din așteptările mele. Credeam…<br>Cu cât trece timpul, am impresia că văd în AUR un nou PRM. Adică ducerea în derizoriu, transformarea în bășcălie de maidan, tocmai a acelui lucru și principii pe care te lauzi că le reprezinți. Partidul România Mare, prin tocmai modul de comportament a dus ideea unei Românii reîntregite la stadiul unei glume de prost gust. România Mare nu mai reprezintă pentru mulți români acea idee, aproape sfântă, de reîntregire a granițelor țării noastre, ci mai degrabă ima­ginea unui partid isteric, scandalagiu, lipsit de profunzime, care a făcut mai mult rău țării noastre decât a încercat să ajute. Mărgăritarele din gura porcilor… La rândul său, AUR scoate pe gură mărgăritare precum reîntregire națională, păstrarea valorilor ortodoxe, neam românesc, aducerea valorilor înapoi în țară, familie alcătuită din bărbat și femeie – nucleul unei societăți sănătoase și normale, Biserica, resursele naturale să nu mai fie exploatate de străini etc. Dar în același timp, suntem consternați de circul grotesc al lui Șoșoacă, mult prea vulgară și neîngrijită pentru o femeie. Un râs cretin și gălăgios, afișat în permanență, acompaniat de urlete și de răfuieli ieftine, asemănătoare unor adolescente grase și libidinoase care se iau de păr în curtea școlii pentru că cineva le-a furat senvișiul, contrastează la maxim cu teoria societății normale și sănătoase. Cine mai este atent la ceea ce scoți pe gură, când spectacolul vizual al acestei Șoșoacă este atât de penibil și de ieșit din tiparele umanului!
Cum poți să vorbești în numele ortodoxiei – religia dreptei credințe și a Adevărului, când tu prezinți, în fața unei țări întregi, un document fals de la DSP, care te scutește, în încăpățânarea ta absurdă și complet lipsită de noimă, să porți mască?
Și legionarii erau o mișcare a cărui denumire se trăgea de la un înger al Dreptății – Legiunea Arhanghelului Mihail. Foarte mulți oameni de cultură, „intelighenția“ vremii, s-au regăsit doctrinar în mișcarea condusă de „căpitanul“ Corneliu Zelea Codreanu, care a imprimat ca trăsătură fundamentală a Legiunii Arhanghelul Mihail, promovarea ortodoxismului naționalist. Dar ortodoxia, a cărei bază este iubirea, nu putea face casă bună cu modul brutal, uneori împins până la comiterea de crime, prin care legionarii căutau să își impună punctul de vedere.
Ortodoxia mai presupune smerenie, de unde recurge un comportament adecvat, de bun simț, vorbă bună, cumpătare, modestie, bună-cuviință, pioșenie, respect. Exact ceea ce le lipsește reprezentanților AUR și liderului acestuia, învrăjbitul George Simion. Mereu încruntat și pus pe harță, George Simion nu poate fi un lider autentic al unui partid serios, care vrea să schimbe fața politicii românești.
Așa că, în așteptarea acelui lider și al acelui partid, îi urez AUR-ului exact ceea ce i-a dorit un alt reprezentant al acestei formațiuni Guvernului lui Cîțu: „Mult succes, cădere ușoară!“ 

Recomandările redacției