Atât autostrada care străbate judeţul Arad, cât şi alte autostrăzi din România au fost făcute după ureche, pe banii contribuabililor şi pe nervii şoferilor care au cel mai mult de suferit. Aceasta este concluzia care se desprinde de pe urma faptului că pe tronsonul Arad-Timişoara a fost nevoie să se intervină de mai multe ori, după ce a fost inaugurată în 2011, ca urmare a faptului că s-au făcut gropi în carosabil sau că au apărut probleme la rosturile de dilatare. În ţară, situaţia este şi mai rea. O parte din Autostrada Orăştie-Sibiu trebuie demolată, ca urmare a faptului că pământul nu a fost tasat aşa cum trebuie şi a fost găsită apă la opt metri sub asfalt. Lucrarea a fost însă inaugurată cu două zile înaintea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în prezenţa premierului Victor Ponta, care candida la funcţia supremă în stat. Potrivit Digi 24.ro, finalizarea unei porţiuni de autostradă de nouă kilometri, între Gilău şi Nădăşelu, este pusă sub semnul întrebării din cauză că a expirat acordul de mediu pentru defrişarea unei păduri. Dacă se va rezolva această problemă, drumarii se vor confrunta cu alta. Lipseşte un pod peste Someşul Mic, iar CNADNR a anulat licitaţia pentru construcţia cu pricina. În plus, şi dacă ar fi terminat la timp, drumul nu se poate lega de restul autostrăzii Transilvania, pentru că lipseşte podul peste Someşul Mic, iar licitaţia pentru construcţia sa a fost anulată de CNADNR.
Reparaţii pe bandă rulantă
În ceea ce priveşte cel mai vechi tronson de autostradă din  judeţul Arad, Arad-Timişoara, acesta a fost inaugurat cu întârziere, după termenul stabilit iniţial, la sfârşitul anului 2011. De atunci a fost reparată de mai multe ori, dar acest lucru a fost de aşteptat, în condiţiile în care în timpul lucrărilor existau ingineri care povesteau că nu se respectă normativele.
Inaugurată cu mare fast, în 2012, Autostrada A1, Timişoara- Arad este reparată din nou, după ce pe acest tronson de centură ocolitoare au apărut mai multe gropi. „La intervenţia poliţiei şi a administratorului drumului, constructorul a fost determinat să facă reparaţii în ceea ce priveşte planeitatea drumului şi a unor gropi. În prezent se lucrează pe tot tronsonul […] pe banda de urgenţă şi pe banda de circulaţie, traficul fiind deviat pe banda de viteza şi depăşire”, ne declara recent comisarul Teodor Tudur, şeful Biroului Autostrăzi Vest Deva Nădlac. Autostrada Arad-Timişoara a mai fost reparată până acum de încă trei ori. Prima dată a fost necesară decopertarea a kilometri întregi de asfalt şi refacerea covorului, din cauză că mixtura era necorespunzătoare. De această dată, gropile au apărut atât pe sensul de mers spre Timişoara, cât şi pe sensul opus, între Timişoara şi Arad.
Neregulile vin din trecut
Neregulile au apărut însă cu mult îna­inte ca autostrada să fie dată în circulaţie. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, CNADNR a cheltuit nejustificat o parte din banii destinaţi Autostrăzii Nădlac-Arad-Timişoara. Raportul Curţii de Conturi pe 2011, realizat în urma controalelor efectuate cu un an înainte, a scos la iveală numeroase nereguli. Asta, după ce, în vara anului 2010, a fost dat publicităţii un alt raport, din care rezultă că s-a pierdut timp şi bani din cauza managementului defectuos de care au dat dovadă cei care s-au ocupat de construirea tronsoanelor de autostradă care trec prin judeţ.
În ultimul raport, auditoria Curţii de Conturi vorbesc despre „cheltuieli neeligibile în valoare de 839 mii euro reprezentând costuri cu ga­ranția de bună execuţie deşi acestea se suportă de către Antreprenor conform condiţiilor generale ale contractului «Proiectare şi execuţie autostrada Nădlac – Arad şi drum de legătură Lot 2: km 22+218 – km 38+882»; cheltuieli neeligibile în sumă 519 mii euro, reprezentând contravaloarea unor echipamente care nu au devenit parte integrantă a proiectului, precum şi întreţinerea aferentă acestora, în cadrul contractului «Construcția Autostrăzii Arad – Timișoara».”
Depăşiri de peste patru milioane de euro
O altă neregulă depistată în urma controlului constă în neaplicarea și ne­deducerea penalităților de întârziere în valoare de 9.526.000 lei, aferente contractului numărul 93/24502/2008 încheiat cu JV FCC Construccion SA – Astaldi SpA pentru execuția lucrărilor la Autostrada Arad-Timișoara. Reprezentanţii Curţii de Conturi mai susţin că valoarea ofertei desemnate câștigătoare în urma licitației deschise în vederea atribuirii contractului de servicii pentru proiectare și supervizare lucrări la autostrada Arad – Timișoara și ByPass Arad a fost mai mare cu 4.320.694 euro față de valoarea prevăzută în bugetul aprobat pentru această categorie de cheltuieli conform prevederilor Acordului de Îm­prumut Subsidiar. Echipa de control a mai constatat „efectuarea de angajamente legale peste limita fondurilor aprobate în vederea realizării obiectivelor de investiții din cauza neactualizării eșalonării valorice a execuțiilor obiectivelor de investiții pe ani și a bugetelor tuturor proiectelor aflate în derulare, prin amendamente la acordurile de împrumut subsidiar/ contractele de finanțare; încheierea contractelor de execuție lucrări într-o manieră permisivă, ceea ce a condus la efectuarea de plăți în sumă totală de 6.041.000 lei fără TVA, fără documente justificative care să probeze livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor şi lucrărilor pentru acordarea facilităților Inginerului; acceptarea la plată de cantități suplimentare aferente lucrărilor în sumă de 109.241.000 lei în baza unui ordin de variație neaprobat de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR); nerespectarea prevede­rilor legale cu privire la inventarierea bunurilor achiziționate în cadrul contractelor finanțate din credite externe rambursabile și fonduri neram­- bursabile, care urmează să fie preluate de companie la finalizarea contractelor.”
Alte nereguli au constat în neluarea măsurilor de către CNADNR în vederea corelării sumelor plătite cu gradul de realizare a lucrărilor, existând o diferență în sumă de 468.346,74 euro, între situa­țiile de lucrări facturate și cele decontate. În raport se mai vorbeşte despre nerespectarea datei limită de tragere a sumelor împrumutului, astfel încât, din cauza managementului defectuos al CNADNR, la sfârșitul anului 2011, gradul de realizare proiectului a fost sub 50%; neor­ganizarea la nivelul CNADNR a unei structuri specializate care să se ocupe exclusiv de proiect, fapt care a condus la fragmentări ale informaţiilor și deciziilor necesare implementării; nefurnizarea conducerii companiei de către echipa de audit intern a entității a unei asigurări independente în ceea ce privește funcționalitatea sistemului de control intern aferent activității auditate și neformularea de recomandări pentru îmbunătățirea acestuia, conform scopului declarat ini­țial. Echipa de control mai susţine că  auditul intern al CNADNR nu a ținut cont de constatările formulate în actele de control încheiate de Curtea de Conturi în anii precedenţi pentru stabilirea riscurilor la nivelul CNADNR.

Recomandările redacției