Parlamentul de la Nicosia a respins cu o majoritate covârşitoare impozitul pe depozitele bancare ca o condiţie pentru planul european de ajutorare a Ciprului, însă deponenţii, printre care şi clienţi din România, ar putea fi totuşi afectaţi de măsurile pe care autorităţile cipriote caută să le identifice pentru salvarea ţării de la faliment, relatează Reuters.
Banca Centrală Europeană a făcut cunoscută originea depunerilor din băncile cipriote – închise până săptămâna viitoare -, situaţie înregistrată la sfârşitul lunii ianuarie.
În total, Ciprul are depuneri în valoare de 56,6 miliarde euro (42,8 miliarde non-bănci şi 13,8 miliarde bănci), iar alte ţări din zona euro 16,1 miliarde euro (5,3 miliarde / 10,8 miliarde).
În ce priveşte restul ţărilor din UE, este vorba despre depozite de 3,1 miliarde (2,3 miliarde / 800 de milioane). România figurează cu depuneri de 100 de milioane de euro din afara sistemului bancar.
Pentru restul ţărilor, depozitele ajung la 32 de miliarde de euro (19,2 miliarde / 12,8 miliarde). În timp ce BCE nu a defalcat pe ţări depozitele din spaţiul extracomunitar, agenţia de rating Moody’s a anunţat săptămâna trecută că băncile din Rusia aveau, la sfârşitul lui 2012, plasate în Cipru circa 9 miliarde de euro, şi a apreciat că depozitele companiilor ruse în băncile cipriote ajung la aproximativ 15 miliarde de euro.
