boboteaza

Preoţii sfinţesc agheasma mare în ziua de Bobotează

 

Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, marţi, Botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos în râul Iordan, sau Boboteaza, iar miercuri pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, zi în care se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

Sfânta Evanghelie spune că Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Şi, ieşind Iisus din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a vărsat pogorându-se ca un porumbel şi venind peste El. Şi glas din ceruri zicând: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”.

Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi Epifanie, care înseamnă Arătare. În această zi s-a aratat în lume Dumnezeu şi Sfânta Treime. Tatăl a grăit din ceruri, Fiul era în apă şi se boteza, iar Duhul Sfant a pogorât asupra Lui.

Marţi, în toate lăcaşurile de cult se face Sfinţirea cea mare a apei.

Preotul împreună cu credincioşii, se roagă lui Dumnezeu să trimită pe Duhul Său Cel Sfânt şi să sfinţească apa, precum a sfinţit apa Iordanului în ziua când s-a botezat Domnul Nostru Iisus Hristos.

Din această agheasmă, credincioşii iau pentru acasă în diferite vase, stropesc casele şi vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac.

Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei, iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta.

Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. De asemenea, se poate lua Agheasmă Mare în situaţii speciale. Potrivit tradiţiei, Agheasma mare este păstrată la loc de cinste în fiecare locuinţă.

 

Tradiţii de Bobotează

 

Tradiţia spune că în ziua în care se sărbătoreşte Boboteaza sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, pentru că, astfel se dă altcuiva belşugul din casă.

Se spune că din cauza gerului, în noaptea de Bobotează ouăle de corb crapă şi ies puii, încercând să zboare. Tot în această noapte se deschid cerurile (ca la Ovidenie sau în noaptea dintre ani), iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplineşte dorinţele. În această zi se fac observaţii meteorologice, se ghiceşte viitorul şi se fac descântece pentru dragoste.

Spun bătrânii noştri că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine şi peşte.

Fetele de măritat obişnuiesc să îşi aşeze sub cap, în nopţile celor trei zile de Bobotează, fire de busuioc sfinţit din mănunchiul cu care a stropit preotul prin casă, pentru a-şi visa ursitul.

Recomandările redacției