Canalul Morilor – la 180 de ani de existență neîntreruptă

0
235

Acest jubileu, la o asemenea vârstă, este cel mai bun prilej de a sărbătorii existența lui, prin măsuri și activități care să-l facă cunoscut și vizibil la nivel național și european. Este o construcție hidrotehnică unicat, operă de artă, care merită să fie trecut în patrimoniul Național și UNESCO.
Lucrările la linia Canalului încep în toamna anului 1833, iar apa transvazată din râul Crișul Alb, la priza de captare Zugău – în amonte de Buteni – va curge pe întreaga lungime de 92 km, fiind reintrodusă în Crișul Alb deasupra localității Vărșand, în 5 noiembrie 1840, după un parcurs de 92 km.
ATENȚIE! Nu 77,07 km, nu 75, nu 82 km, lungimi care nu au numic în comun cu realitatea sau cu documentele aflate în arhivă. Aceste date sunt vehiculate de neștiința celor care le pun în pagină.
9 iulie 1836! Primele trei mori construite pe linia Canalului: Buteni, Bârsa, Aldești, încep să macine. Canalul Morilor – unic în Europa – și morile de pe linia lui, au fost proiectate și lucrările supervizate de ing. Iozsèf Beszedes (1787-1852).
S-a deschis fereastra cunoașterii, pentru a înțelege și aprecia Măreția și Utilitatea acestei Construcții Monumentale.
Sunetul clopoțelului de la coșul morii s-a auzit pentru întâia oară la Moara Buteni, iar ironia sorții sau a istoriei, a făcut ca la Moara Buteni să înceteze a mai fi auzit din august 2003, fiind ultima moară care și-a încetat activitatea.
Linia Canalului șerpuiește – de la izvor la vărsare – pe curba de nivel, iar curgerea apei în albia lui, este gravitațională. Parcursul Canalului este numai în județul Arad. Stăvilarele (4) de la priza de captare (Zugău) asigurau un debit de 2,5 mc/s, volum de apă care dezvolta energia hidraulică necesară la roata morii.
Pe linia Canalului au fost ridicate și au funcționat 13 mori, a căror angrenaje erau mânate de roțile cu zbaturi (la început).
Funcțiile și rolul Canalului în „scurta” lui
existență:
– Rol hidraulic și hidroenergetic
– Rol de desecare al terenurilor agricole, vezi Canalele Poganier și Budier (cca. 40.000 ha)
– Rol de preluare a apelor pluviale de pe dealurile piemontane și subpiemontane, de la Buteni până la Mocrea (30 km)
– Rol de irigare pentru cultura legumelor și zarzavaturilor (primele cereri în 1924)
– Canalul Morilor a fost ram industrial pentru județul Arad, între cele două războaie mondiale
– Linia Canalului – relief antropic – a jucat un rol esențial din punct de vedere militar, în apărarea Ineului (septembrie 1944)
– Dezvoltarea pisciculturii (prima pescărie la Seleuș – 32 jug. cad.)
– Cultura orezului (1939-1960)
– Apa din Canalul Morilor, a fost și este un element vital pentru populația din localitățile vicinale.
Canalul și Morile de pe linia lui, au format un tot unitar nedespărțibil, fără a-i fi pusă sub semnul întrebării existența prin prisma legii. Legea naționalizării din 11 iunie 1948, nu și-a permis acest abuz.
Lumea este într-o continuă schimbare, cu o dinamică pe care nu totdeauna o percepem, dar o trăim, în consecință trebuie să-i înțelegem sensurile și direcția. Nu putem da la o parte istoria și cultura noastră, realizările strămoșilor noștri, pentru că fundamentul construcției noastre nu ar mai exista.
Realizarea acestei construcții UNICAT – Canalul Morilor – a fost un act de voință unanim acceptat, de către domnii de pământ care au parafat Actul Fundamental de Asociere (30 iunie 1833).
Convenția din 15 iulie 1842 – parte a Contractului de Asociere – în art. III precizează, „această asociație este de neîmprăștiat pe vecie”, iar în art. IX se stipulează, „acest legământ contractual l-am emis și consființit cu semnăturile propriei mâini și l-am întărit cu sigiliul viu (sângele) al nostru”. Gest care înnobilează și reliefează valoarea naturii umane.
Canalul Morilor nu poate fi administrat și exploatat secvențial, precum se încearcă la „vremuri noi” .
Litera documentelor transcende orice altă interpretare. Canalul își aparține sieși!
LA MULȚI ANI – CANALUL MORILOR și
Existența ta întru vecie!!!
P.S. În aprilie 2019 au început lucrările de decolmatare a Canalului Morilor, de către Minis­terul Agriculturii, după circa 40 de ani.
„Au fost speranțe mari! Lucrările de decolmatare, vor readuce Canalul la o nouă viață, curățirea albiei și mai ales al amenajării digurilor prin îndepărtarea tuturor materialelor (contondente) scoase din albie și a lemnăriei și a cioturilor rămase și îngropate în dig.
Depunerile rezultate în urma excavării albiei, au înălțat malul drept cu cca 1 m. Încă din vara lui 2019, tufele soiurilor ce cresc pe malurile apelor au împânzit atât coronamentul digului cât și partea exterioară a malului. Pe coronamentul digului nu se poate circula nici la pas și nici cu alt mijloc de transport.
Firma care a contractat lucrarea, a lăsat în urmă un DEZASTRU. Cei care au excavat cât și diriguitorii acestei lucrări, nu au înțeles nimic din ființialitatea Canalului și
nu i-au interesat nici istoria acestei opere de artă – UNICAT”, a precizat istoricul Aurel Dragoș.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.