Nu vorbesc despre porumbel ca simbol al păcii şi armoniei, ci despre politicienii români cărora le scapă pe gură porumbelul, adică spun nişte prostii care tot pe ei îi afectează. În această campanie electorală am avut ocazia să văd cum nişte lideri centrali vorbesc nişte aiureli prin care parcă ar unrări nu să-i atragă pe alegători, ci să-i îndepărteze. Problema mare intervine atunci când tâmpeniile liderilor sau strategilor de la centru sunt impuse şi în teritoriu, cu consecinţe uneori catastrofale pentru organizaţiile judeţene. Acestea, dacă dau curs poruncii de la centru, atrag furia electoratului, în loc de simpatia acestuia. De pildă, cineva din conducerea centrală vine şi spune că salariul minim pe economie ar trebui desfiinţat. Iar aceasta o spune acum, în campanie, acum când lideri importanţi ai Uniunii Europene, printre care şi un candidat la preşedinţia Comisiei Europene, spun că în ţările Uniunii Europene trebuie să existe un salariu minim, echivalent cu 60% din salariul mediu pe economie!
Ne putem imagina ce pleaşcă electorală ar fi pentru PSD Arad ca PNL Arad, la ordinele centrului, să susţină în campanie desfiinţarea salariului minim! Liberalii arădenii nu au dat curs cestei inepţii, dar PSD-iştii au prins ideea din zbor, aşa că au cerut ca PNL să spună public dacă este de acord cu centrul. Cel mai probabil, PNL nu va răspunde nimic, dar PSD-iştii vor putea pedala şi mai apăsat pe ideea că PNL vrea să desfiinţeze salariul minim să-i aducă pe oameni la salarii de mizerie, să-i lase să moară de foame etc. Iar, din moment ce PNL Arad nu spune că nu este de acord cu trăznaia miticilor, rezultă că şi liberalii arădenii au aceeaşi concepţie. Nu vorbim strict despre Arad, pentru că la fel se pot petrece lucrurile în oricare judeţ al ţării.
La fel de lipsită de logică este declaraţia unui lider de la centru care susţine plafonarea subvenţiilor pentru agricultorii români! Normal ar fi fost ca acum, în campanie pentru alegerile europarlamentare, prostovanul de la Bucureşti să spună că vrea să ajungă eurodeputat pentru a se bate în Parlamentul European pentru egalizarea subvenţiilor fermierilor români cu cele ale fermierilor din alte ţări, nu pentru plafonarea lor. Iarăşi, o tâmpenie de la centru cu posibile consecinţa devastatoare pentru organizaţiile judeţene. Sunt doar două exemple, dar sunt mulţi alţi „porumbei“ scăpaţi de către politicieni. Unul, destul de mărişor, l-a scăpat însuşi Liviu Dragnea, care s-a apucat, la un miting, să o atace pe Viorica Dăncilă, sugerând că aceas­ta, refuzând remanierea prin Parlament a guvernului, face jocurile lui Iohannis. Păi, dacă tu, preşedintele partidului, îţi ataci propriul premier, după ce ai mai mazilit doi, ce pretenţii mai ai să te creadă cineva când vorbeşti despre unitatea şi forţa partidului? Dacă le spui chiar membrilor partidului, de-a dreptul, că partidul este împărţit în tabere, cum vrei să mai susţină cineva un asemenea partid?

Recomandările redacției