Primarul Gheorghe Falcă doreşte ca Aradul să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Lăsând la o parte faptul că sorţii de izbândă sunt destul de mici, având în vedere concurenţa, trebuie spus că proiectul primarului este unul lăudabil. Pe principiul „încercarea moarte n-are“, echipa lui Falcă a pornit la drum, prezentându-ne un proiect care să schimbe faţa Aradului şi, spune primarul, celor care vor desemna Capitala Culturală Europeană 2021.
După ce a măcelărit Parcul Pădurice, transformându-l într-un mare kitsch, cu sutele de lampioane chinezeşti în toate culorile şi cu celebra fântână cântătoare, made in China şi ea, Gheorghe Falcă ne pregăteşte o altă mostră de artă de cel mai slab nivel: o fântână arteziană pe Mureş, care urmează să coste nici mai mult nici mai puţin decât cinci milioane de euro. Probabil, tot o fântână chinezească, adusă la preţuri de nimic, care, chipurile, îi va lăsa mască pe europeni, care se vor grăbi să ne desemneze Capitală Culturală. Ce are cultura cu fântâna, doar domnul Falcă ştie. Şi nu ne oprim aici. Aceeaşi echipă Falcă, formată probabil din oameni de mare cultură, propune o piramidă în Piaţa Avram Iancu, după modelul Luvru, vizitat pesemne de domnul primar în drum spre vreo kebăbărie din Paris. Cică şi această piramidă va lua ochii europenilor, aşa că avem şansa să fim desemnaţi capitală culturală şi în 2022. Probabil, după cele două proiecte geniale propuse de administraţia Falcă va urma un Turn      Eiffel în intersecţia de la Podgoria, Farul din Alexandria în rondoul de la UTA sau chiar un Big Ben, în miniatură, în faţa primăriei, pe locul monumentului Eroilor căzuţi în Revoluţia din 1989. La toate astea s-ar putea adăuga şi statuia lui Traian Băsescu, cu Emil Boc la picioare, amplasată în faţa Teatrului, iar spectacolul ieftin ar fi complet.
Lăsând hazul de necaz la o parte, constatăm cu tristeţe că primarul Gheorghe Falcă nu are nicio treabă cu zona culturală. A demonstrat-o şi când a vrut să desfiinţeze instituţiile de cultură, prin crearea acelui vestit colhoz cultural, o vedem şi astăzi când ne pregătim pentru marea cursă ce ar putea să ne aducă titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 cu o arteziană pe Mureş.
Dacă tot e pasionat de acest concurs, dacă tot are această mare viziune pentru Arad, primarul Falcă ar trebui să-şi îndrepte ochii spre instituţiile de cultură ale oraşului. Spre Filarmonică, în primul rând, unde îl ţine în braţe pe directorul Văcean, care a reuşit să aducă instituţia în prim-plan prin scandaluri, prin procese cu angajaţii şi presa, pierdute pe bandă rulantă. Filarmonica ar trebui să devină un punct central al proiectului Aradul – Capitală Culturală Europeană 2021, alături de Teatrul de Stat, Teatrul de Marionete, Muzeul Judeţean, Biblioteca Judeţeană şi alte instituţii de cultură în care merită investit mult mai mult decât într-o arteziană chinezească adusă de o firmă de casă. Primarul Falcă ar trebui să se ocupe de resuscitarea Casei de Cultură a Municipiului, aflată în moarte clinică după ce fostul director Ovidiu Balint a fost înlăturat într-un mod dictorial, pentru că a refuzat să răspundă comenzilor politice şi să împartă banii clientelei de partid. Ovidiu Balint a demonstrat în timpul petrecut la Casa de Cultură că se pot face lucruri frumoase pentru Arad, cum a fost Festivalul de Teatru Underground, ca să amintim doar un proiect important. În locul unei arteziene, Primăria ar putea investi în Casa Hirschl (Teatrul Vechi), lăsată în paragină de ani de zile, încă un semn al dispreţului faţă de valorile Aradului, cum a fost şi demolarea stadionului pe care s-a jucat primul meci de fotbal din România, pe locul căruia avem astăzi un supermarket. Dacă tot sunt interesaţi edilii de cultură, ar putea cumpăra adevărata clădire a Preparandiei, prima şcoală pedagogică românească din Transilvania, clădire pe care istoricii au identificat-o în vecinătatea celei achiziţionate de Primărie, din raţiuni pe care le-am mai explicat în paginile ziarului nostru. Să nu mai vorbim de Cetatea Aradului, pe care Gheorghe Falcă n-a reuşit să o redea circuitului civil, după patru ani în care a avut miniştrii la degetul mic, după cum se lăuda. Cetatea ar fi fost chiar un atu important în acest proiect al Aradului pentru 2021.
Dacă tot avem cinci milioane de euro de aruncat pe arteziene chinezeşti, Primăria s-ar putea orienta spre reabilitarea falezei, care arată ruşinos pentru un oraş ca Aradul. Cu cinci milioane de euro ar putea fi reabilitate zeci de blocuri, ca oamenii care vor veni în 2021 în Arad, pentru a vedea capitala culturală europeană, să nu aibă impresia că intră în vreun ghetou. Cu cinci milioane de euro putem salva de la moarte cea mai titrată echipă de fotbal a provinciei, UTA, sau multipla campioană naţională la baschet feminin, BC ICIM, două simboluri ale Aradului lăsate să moară, pentru că priorităţile administraţiei sunt artezienele pe Mureş. Cu cinci milioane de euro am putea repara faţadele mai multor clădiri de patrimoniu ale Aradului, care stau să se dărâme sub privirile nepăsătoare ale mai marilor locali.
Sigur, investiţiile în cultură nu aduc bani. Nu ies afaceri de miliarde de lei pentru apropiaţi, cum ar ieşi dintr-o arteziană de cinci milioane de euro, de exemplu. Dar pentru un astfel de proiect, cum e Aradul-Capi­tală Culturală Europeană 2021, investiţiile în cultură ar trebui să fie pe primul loc. Teatrul, Filarmonica, Casa de Cultură ar trebui să aibă prioritate. Asta dacă vrem cu adevărat să devenim capitală culturală a Europei. După cum am pornit, din Mica Vienă, aşa cum era cu­nos­cut odată Aradul, cu atâtea beculeţe colorate în parcuri, cu fântâni cântătoare din China şi arteziene pe Mureş, tot din China, cu piramide în Piaţa Avram Iancu, probabil tot din China, Aradul riscă în 2021 să primească titlul de Capitală Europeană a Kitsch-ului. Sigur, kitsch-ul poate fi şi el considerat o formă de artă, chiar dacă e una de prost gust, de o calitate ieftină. Aceeaşi calitate pe care o arată şi administraţia în cazul de faţă.

Recomandările redacției