Durerile musculare trec dacă faci sport, sportul previne apariţia celulitei, sexul înainte de sport nu este benefic. Sunt doar afirmaţii lansate de diverse persoane cu care o nouă carte lansată în Germania nu este de acord, ziariştii de la cotidianul Bild prezentând cum stă treaba în privinţa miturilor false despre fitness.
Mit 1: Durerile musculare, dovada faptului că ai ajuns la forma optimă
Nu, din păcate acest lucru nu este adevărat! În schimb, durerile musculare arată faptul că nivelul optim al pregătirii fizice a fost depăşit. Pentru persoanele neinstruite, arată faptul că nu a existat o coordonare bună între muşchi şi nervi.
Mit 2: Băuturile energizante pentru sportivi, mai bune decât apa
Prostii! În realitate, aceste băuturi nu aduc nici un avantaj faţă de cele pe care le ai de la apă. Cele mai multe băuturi sportive sunt, de obicei, băuturi răcoritoare, care sunt îmbogăţite cu clorură de sodiu, magneziu sau alţi aditivi – toate acestea nu sunt foarte benefice atunci când eşti doar un sportiv de agrement, nu unul profesionist.
Mit 3: Plimbarea Nordic Walking protejează articulaţiile
Nu este adevărat! Din punct de vedere tehnic, dacă este executat corect, acest sport e foarte exigent, ceea ce înseamnă o presiune considerabilă asupra organismului. Nordic Walking a fost dezvoltat pentru formare profesională de cross-country schi în timpul verii.
Mit 4: Arderea grăsimilor începe după 30 de minute de exerciţiu
Fals: Corpul tău arde grăsimi permanent în scopul producţiei de energie. După 20 sau 30 de minute, este adevărat că se ard mai repede grăsimile.
Mit 5: Sexul înainte de sport scade performanţele
Nu, din punct de vedere ştiinţific, nu este adevărat. Rezultatele studiului spun că dacă faci sex înainte de exerciţiu fizic nu are niciun efect negativ asupra performanţelor.
Mit 6: Sportul previne celulita
Greşit! Celulita este cauzată de structura specială a pielii de sex feminin. Mai mult chiar, dacă aveţi celulită şi faceţi sport, acesta vă ajută doar într-o foarte mică măsură să scăpaţi de celulită.
Mit 7: Deplasarea în pas alert este benefică
Nu, e greşit! Acest mod de a merge declanşează fluxul sanguin, dar dacă acest lucru nu este făcut în mod frecvent nu are nici un efect, iar dacă după o perioadă reveniţi la pasul de plimbare se va reduce ritmul de circulaţie a sângelui, ceea ce iarăşi nu e bine.
Mit 8: Prea mult ciclism duce la dureri de spate
Nu, acest lucru nu este în totalitate corect. Ciclismul stimulează, de fapt, mişcarea picioarelor, muşchii din partea inferioară a spatelui, sporind astfel stabilitatea coloanei vertebrale, care previne durerile de spate. Dacă totuşi apar dureri în urma unei plimbări cu bicicleta ele pot fi cauzate de poziţia greşită în care este aşezată şaua sau ghidonul.
Mit 9: Ciclismul produce bărbaţilor impotenţă
Greşit. Numai cicliştii care depăşesc 500 de kilometri parcurşi săptămânal se pot aştepta, statistic, cu o impotenţă temporară. Se recomanda pauze la fiecare 30 de minute de mers pe bicicletă.
Mit 10: Magneziul previne crampele musculare
Nu. Efectul de protecţie împotriva crampelor musculare nu este dat de magneziu. Doar o mică parte din magneziu ajunge în muşchi şi acţionează ca protecţie împotriva crampelor musculare, şi, mai mult, în cantităţi mari poate provoca diaree severă.
Mit 11: Exerciţiile cu stepperul fac fundul mare
Nu este adevărat. Multe femei sunt îngrijorate de faptul că fundul lor se măreşte în urma exerciţiilor cu stepperul. Dar este un nonsens. Motivul: Avem două tipuri de fibre musculare: un singur tip este responsabil pentru forţa musculară şi se adaptează la sarcina de extindere. Alt tip de fibre este responsabil pentru performanţa de anduranţă şi nu măresc considerabil posteriorul. Exerciţiile cu stepperul fac parte din sportul de anduranţă, ceea ce înseamnă că fac fundul mai ferm, dar nu mai mare.
Mit 12: Sportul făcut dimineaţa e mai bun decât cel făcut seara
Nu, nu e adevărat. Cine face sport consumă calorii indiferent de momentul zilei.
Mit 13: Exerciţiile de stretching înainte de sport nu sunt bune
Acest lucru nu este în totalitate corect pentru că pe măsură ce facem sport metabolismul lucrează mai repede, temperatura corpului creşte uşor, tendoanele şi ligamentele se măresc. Astfel, stretching-ul este bun nu numai în timpul, ci şi înainte de începe exerciţiile.
Mit 14: După ce faceţi sport nu trebuie să măncaţi
Acest lucru este un nonsens total. Cine face sport trebuie să dea trupului alimentele necesare funcţionării corecte. De exemplu, după ce arzi 600 de calori, trebuie să mănânci aproximativ 800 ca totul să decurgă normal.
Mit 15: Yoga nu este un sport
E, nu ?! Yoga şi variantele care derivă de aici sunt un mod confortabil de relaxare pentru toată lumea. Yoga încurajează nu numai arderea grăsimilor, ci ajută la conturul corpului şi asigura un abdomen plat.
Mit 16: Cât mai mult jogging, cât mai multe kilograme slăbite
Nu este adevărat! Jogging-ul, mersul pe jos şi cu bicicleta stimulează metabolismul numai pe termen scurt, iar pentru a pierde în greutate este nevoie şi de alte exerciţii şi de un regim alimentar.
Mit 17: Batoanele fitness ne slăbesc
Nu. Cele mai multe batoane de acest gen sunt doar ambalate ca batoane de slăbit, ele fiind, de fapt, dulciuri ce conţin cantităţi mari de calori, grăsimi, hidraţi de carbon şi unele proteine, vitamine şi minerale. Mai bine ţineţi o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale.
Mit 18: Sportul elimină alcoolul mai repede
Acest lucru este greşit! Alcoolul este defalcat 90 % în ficat. Cât de repede se elimină depinde, prin urmare, de starea ficatului şi, de asemenea, de sex, vârstă, greutate şi conţinutul de grăsimi din organism.
Mit19: Vitamina C protejează împotriva bolilor la sportivi
Nu, nu e adevărat. Este adevărat că lipsa de vitamine poate duce la anumite boli şi că anumite porţii de vitamine pot preveni boala, dar, în general, nu funcţionează. De exemplu, efectul protector al vitaminei C împotriva răcelilor nu a fost confirmat ştiinţific.
Mit 20: Sportivii au nevoie de mai puţin somn
Greşit! Chiar opusul este mai aproape de adevăr. În timpul somnului organismul se regenerează şi „repară” tot ceea ce a fost forţat prin sport în timpul zilei. Sportivii, aşadar, au nevoie de o durată de somn de cel puţin opt ore.
SURSA: Libertatea.ro
