ambulatoriuÎn cadrul videoconferinţei care a avut loc la Prefectura Arad, ministrul Sănătăţii a dezbătut una dintre direcțiile principale ale reformei Sănătăţii, care o reprezintă reechilibrarea componentelor sistemului sanitar, prin creșterea rolului ambula­­toriului de specialitate și mu­tarea accentului dinspre spital înspre partea de prespital – ambulatoriul de specialitate și medicina primară.
„Din datele pe care le avem la nivelul anului 2012, aproximativ un milion din cazurile de internare continuă în secțiile de acuți în spitalele din România puteau fi rezolvate în ambulatoriul de specialitate. Aceasta înseamnă peste un miliard de lei care puteau fi economisiți sau mai eficient cheltuiți, în condițiile în care subfinanțarea a fost constant una dintre problemele sistemului sanitar. Pachetul de bază vine să concretizeze această direcție de reformă și să ofere câteva instrumente pentru realizarea ei“, a spus Eugen Nicolăescu.
O noutate absolută pe care o introduce pachetul de bază este consultația complexă, multidisciplinară, anuală, care se acordă bolnavilor cu anumite boli cronice. Aceasta presupune bilanțul stării de sănătate, examen clinic, investigații, urmărirea planului de management al bolii.
Consultația complexă este efectuată de o echipă multidisciplinară alcătuită din medici specialiști.
Ambulatoriile de specialitate reprezintă: ambulatoriile integrate ale spitalelor – fizic, ambulatoriul se află în clădirea spita­lului; cabinetele medicilor specialiști cu diferitele lor forme de organizare (cabinete medicale individuale, asociate, grupate, socie­tăți civile medicale) – fostele policlinici.
Un ambulatoriu de specialitate dezvoltat și suficient finan­țat astfel încât să trateze mai rapid și mai eficient mai mulți bolnavi, prin preluarea lor din spitalizarea continuă, este rezultatul pe care doreşte să-l aibă introducerea pachetului de bază.
Ambulatoriul de specialitate devine un filtru în rezolvarea cazurilor, înainte de a se ajunge la spitalizarea lor, astfel încât internarea în spital să nu se facă decât dacă este neapărat nevoie, pentru cazurile care nu pot fi tratate în ambulator.
Se urmăreşte ca mai multe cazuri să fie tratate în ambulatoriu – ceea ce înseamnă mai mulți pacienți cărora li se rezol­vă mai repede problema de sănătate, mai multe cazuri tratate cu aceiași bani. Aceeași afec­țiu­ne, rezolvată în ambulatoriul       de specialitate, ar putea costa aproximativ de 20 de ori mai puțin decât dacă ar fi tratată în internare continuă. Vorbim aici de afecțiuni necomplicate și fără riscuri pentru pacient.
Se mai doreşte o bună finan­țare a ambulatoriului – o asemenea schimbare de paradigmă trebuie susținută prin creșterea tarifelor pentru consulațiile în ambulatoriu, astfel încât și pentru medici să fie mai atractiv. Se are în vedere plata diferențiată a consultațiilor în funcție de gradul lor de complexitate. Ministerul mai are în vedere reconfigurarea ambulatoriului de spe­cialitate – cu posibilitatea de a avea două ture astfel încât să fie acoperită cererea de servicii la acest nivel, acolo unde există condițiile necesare; creșterea accesului pacienților la consultații și investigații de specialitate; închiderea cazurilor la nivel de ambulatoriu – medicul specialist să poată gestiona un caz de la capăt la altul.

Recomandările redacției