În toate partidele politice există indivizi pe care îi ia gura pe dinainte, dorind să şocheze, în speranţa că îşi vor creşte cota de popularitate. Grav este când indivizii cu pricina ajung la putere şi cred că au dreptul să jignească pe oricine nu are aceeaşi părere ca şi ei. Ministresa Muncii, Violeta Alexandru, a declarat, în cadrul unei dezbateri privind vârsta de pensionare că există în România o ten­dință de a se munci cât mai puțin și de a se ieși la pensie cât mai repede. Pe româneşte, exact cum a interpretat şi fostul ministru al muncii, Marius Budăi: l-a făcut pe români nişte puturoşi care fug de muncă. „Își pun problema să se pensioneze cât mai repede. Există o tendință în societatea românească de a munci cât mai puțin și cred că trebuie o justă măsură pentru a da într-adevăr posibilitatea celor care doresc…”, a spus madama. Păi, bine, cucoană, ţie ţi-ar conveni să ai peste 60 de ani, să simţi că nu te mai ţin puterile, că nu mai dai randament şi, cu toate acestea, să nu poţi ieşi la pensie decât la 70 de ani?
Incontestabil, există mulţi profesionişti care, la 65 de ani, au o capacitate de muncă ieşită din comun, de care este nevoie în continuare, pentru că nu are cine îi înlocui. Cei mai mulţi, însă, realmente nu mai pot da acelaşi randament ca şi colegii lor mai tineri şi vor să se pensioneze. Or, dacă nu mai pot, de ce să îi obligi să mai muncească până la 70 de ani, când, poate, nici nu mai apucă această vârstă? Aşadar, ce noimă a avut neruşinata declaraţie a Viole(n)tei Alexandru? Citind mai atent întreaga declaraţie, am găsit şi explicaţia. „Ceea ce știu de la începutul acestei documentări e că o eventuală decizie pe acest subiect are de fapt un impact în sistemul public mai mult decât îl are în sistem privat. Astăzi și în sistemul privat poți să ajungi la o înțelegere cu cel cu care lucrezi dacă are nevoie de serviciile tale și să ți le ofere în continuare”, a declarat ministresa. Aha, sistemul public este cel vizat, adică un sistem controlat de către Stat, respectiv de către partidul aflat la putere. Partidul nu poate accepta ca oamenii săi implantaţi în conducerea instituţiilor statului, nu pentru calităţile lor profesionale, ci pe baza carnetului de partid, să poată fi obligaţi să iasă la pensie la 65 de ani, să lase locul unora care nu mai servesc partidul, ci chiar vor să facă administraţie. Sunt sute, mii de exemple, pe tot cuprinsul ţării, de indivizi pe care nimeni nu a reuşit să-i clintească de pe fotoliile de şefi, unde au fost plantaţi de către un partid politic sau altul. Unii dintre ei au depăşit demult vârsta de pensionare, dar nu au putut fi obligaţi să iasă la pensie la momentul împlinirii vârstei prevăzute de lege. Dacă a-ncercat cineva să-i oblige să renunţe la funcţii, au intentat procese în instanţă şi, în baza relaţiilor cu care sunt burduşiţi, au câştigat, au revenit pe funcţii, ba au mai fost şi plătiţi pentru toată perioada în care au stat pe tuşă. Dacă vârsta de pensionare creşte la 70 de ani, nu vor mai putea fi schimbaţi, ci vor rămâne să slujească în continuare partidul.  

Recomandările redacției