Ce semnificaţie au valurile de tămâie revărsate asupra lui Iohannis

Sunt puţine lucruri care, în politică, mă mai pot surprinde, dar recunosc că am rămas mască citind ce a putut să debiteze Donald Tusk, preşedintele Partidului Popular European şi fost preşedinte al Consiliului European, la ceremonia în care pre­- şedintele Klaus Iohannis a primit premiul „Coudenhove-Kalergi”. Lăsăm la o parte aşa-zisa dezvăluire făcută de către el cu privire la propunerea care i s-a făcut lui Iohannis anul trecut, aceea de a deveni el preşedinte al Consiliului European, dar că acesta a refuzat. Este un lucru pe care deja îl ştie toată lumea.
Ceea ce a urmat a fost de-a dreptul halucinant, amintindu-mi de odele închinate Elenei Udrea la celebra şedinţă la care a fost aleasă preşedinte al PDL Bucureşti. Pur şi simplu te cruceşti când vezi că ditamai preşedintele familiei europene a popularilor, fost preşedinte al Consiliului European, pare mai degrabă un obscur şef de filială care se gudură pe lângă şeful venit de la Bucureşti. Redau doar câteva spicuiri din lunga cădelniţare deasupra capului lui Iohannis.
„Klaus Iohannis este un politician excepţional. Românii îl urmează chiar dacă le spune adevărul şi nu îi manipulează în niciun fel sau poate exact din cauza aceasta îl urmează. El apără valorile care au fost respinse de mulţi… El a găsit cheia către inimile lor, nu a cedat tentaţiei, provine dintr-un orăşel şi dintr-o minoritate etnică şi prezintă şi puncte de vedere ale minorităţilor, a reuşit să construiască un sprijin durabil al majorităţii”. …“ Vocea sa, modul de a expune raţionamentul, atitudinea sa şi modul decisiv în care vorbeşte readuc calmul. Preşedintele Iohannis, ca şi muzica, are darul de a linişti animalul sălbatic, cum spune Shakespeare, a afirmat fostul preşedinte al Consiliului European.
Cred că este suficient pentru a ne face să ne întrebăm cum a putut un important om politic european să coboare atât de jos.
Răspunsul este simplu: Partidul Popular European, principala forţă politică din Uniunea Europeană, vrea cu orice chip să câştige cât mai urgent supremaţia în a şaptea ţară, ca mărime, a Uniunii Europene, de fapt, a şasea, după ieşirea Marii Britanii. Pentru aceasta, Iohannis trebuie convins să nu cedeze cu niciun chip, să facă orice, să încalce Constituţia şi legile europene, pentru a face alegeri anticipate, care, fără îndoială, ar instala PPE la conducerea României pentru cel puţin patru ani de acum încolo. Donald Tusk ştie că în schimbul unor linguşeli Iohannis este capabil să arunce miliardele României, în beneficiul mai marilor Uniunii Europene. Aşa cum am mai spus, se pare că pe parcursul acestui an Iohannis este obligat să ducă la bun sfârşit mai multe obiective ale Germaniei, Austriei şi Olandei, iar pentru aceasta are nevoie de un guvern al său puternic, cu o majoritate solidă în Parlament. Or, pentru a avea aşa ceva, trebuie să forţeze cu orice preţ alegerile anticipate, pentru că altfel multe lucruri se pot schimba în opţiunile electoratului până la alegerile la termen.