OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Biserica

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Primar decupatDouă zile de sărbătoare pentru locuitorii oraşului Ineu
În acest sfârşit de săptămână, ineuanii vor sărbători cea  de-a XII-a ediţie a Zilelor oraşului. Festivităţile vor începe sâmbătă, 18 iulie a.c., în Parcul dendrologic, începând cu ora 18,00. Cunoscutul actor orădean Radu Moş va prezenta momentele artistice şi va asigura celebrele-i „momente vesele”, iar tinerii şi invitaţii lor vor petrece clipe de neuitat în compania artistei Sorina Măgulean, din Ineu, a trupei de dans modern „Azur” şi Mini Azur” din Pâncota, a trupei de dans modern „Ienopolis” din Ineu, a Andradei Oros şi Andreei Chişe din Oradea, care compun formaţia „Etno Oradea”, a trupei „Daggu Project” din Germania, precum şi a invitaţilor speciali cu această ocazie, „AMI şi GUESS WHO”.
Dacă prima zi de sărbătoare a ineuanilor şi a invitaţilor lor este dedicată, în primul rând, tinerilor şi muzicii moderne, ziua de du­minică va fi un adevărat regal de folclor şi de dansuri tradiţionale româneşti. Astfel, începând cu ora 17,00, pe scena din Parcul Ienopolei vor evolua Ansamblul „Dumbrava” din Beliu, Ansamblul „Codrenii” din Groşeni, Ansamblul „Doina Crişului” din Ineu, solista Cosmina Brădean şi grupul vocal „Ineuanii”, precum şi „Vicodorii” din Lipova, coordonaţi de către „Generalul” Florin Ionaş şi de minunata-i orchestră „General Music”. Fireşte, nu vor lipsi nici interpreţii Diana Selagea, Claudia Ionaş, Ionuţ Langa, Cristi Sălăşan, Laurenţiu Lazăr şi Lele Crăciunescu, într-atât de cunoscuţi de-a lungul şi de-a latul Banatului, Bihorului şi Ardealului. Şi de această dată vorbim despre un invitat special – care poposeşte cu mare drag în Cetatea Ienopolei – nimeni altul decât profesorul Nicolae Furdui Iancu, acompaniat de către cunos­- cuta-i formaţie „Crai Nou”. Astfel, locuitorii străvechiului Ineu şi, totodată, urmaşii celor care l-au inspirat pe marele Slavici în scrierea „Morii cu noroc” vor avea prilejul să se răsfeţe în compania lui Nicolae Furdui Iancu, artistul care întruchipează atât de bine spiritul şi talentul Crăişorului Munţilor, eroul paşoptismului românesc Avram Iancu. Sau, altfel spus, Ienopolea şi Ţebea – două citadele ale româ­nismului, care păstrează vie flacăra conştiinţei noastre naţionale.
Pregătiri edilitare pentru sărbătoarea ineuanilor
Pentru a vă informa cât mai bine despre stadiul pregătirilor dedicate Zilelor Ineului, marţi dimineaţa am poposit pe platoul din faţa Primăriei orăşeneşti, unde am avut plăcerea să-i întâlnesc atât pe primarul Călin Abrudan, cât şi pe vicele Ionel Alb. Acest redutabil cuplu de edili – care s-a impus, în ultimii ani, ca fiind cel mai performant din ju­deţul Arad şi nu numai – m-a înso­ţit, la pas, prin „zona zero” a ora­- şului, care împrejmuieşte reşe­dinţa administrativă şi care, spre cinstea iniţiatorilor, se transformă tot mai mult într-unul dintre cele mai frumoase centre civice mic-urbane din Vestul României. Nu sunt vorbe de mântuială, deoa­rece impresionanta piaţetă din faţa pavilionului administrativ-cultural – care reuneşte Primăria şi Casa de Cultură – este în prezent legată de Parcul dendrologic central printr-o minunată „Alee a Trandafirilor”, ornată cu gardene şi cu arcade pentru dezvoltarea rozariului, pavată şi cât se poate de bine întreţinută. Din loc în loc au fost montate băncuţe de mobilier urban, iar noaptea totul este luminat artistic prin spoturi montate la nivelul solului. Mai departe, Aleea Trandafirilor face legătură cu o altă alee pavată de dată recentă, care trece prin mijlocul Parcului dendrologic central, până la ieşirea dinspre Gară. Tot în acest ansamblu arhitectural central se lucrează la finalizarea trotuarului care porneşte din faţa Şcolii Gimnaziale, trece prin faţa Stadionului şi face legătura cu Staţia Lukoil de la ieşirea dinspre Arad. Şi, pentru ca lucrurile să fie bine făcute din capul locului, în faţa Spitalului Orăşenesc a fost amenajat un punct de acces rutier pentru ambele sensuri de mers, astfel încât acest centru medical să fie accesibil din ambele direcţii. „Urmărim, prin aceste lucrări edilitare – ne informează primarul Călin Abrudan – să definitivăm ansamblul urbanistic al oraşului nostru. În conformitate cu strategia de dezvoltare pe care ne-am propus-o, dorim ca până la sfârşitul anului în curs să finalizăm marile lucrări de infrastructură care ţin de extin­de­- rea reţelei de apă-canal, de asfaltarea străzilor şi de amenajarea trotuarelor. Recent, am licitat şi lucrările pentru canalizare în localitatea Mocrea, precum şi la fosta Unitate Militară 1499, la ieşirea către Şicula. Treptat, pe măsură ce definitivăm lucrările mari de infrastructură, ne ocupăm şi de detaliile urbanistice: trotuare, spaţii verzi, reabilitare clădiri, amenajări de spaţii de joacă pentru copii, monumen­te şi ansambluri monumentale etc.”. Pornind de la această proiecţie strategică, ne-am deplasat prin toate colţurile oraşului pentru a vedea cum evoluează lucrările la faţa locului. Primul popas l-am făcut la ieşirea către Moneasa, unde am constatat că aleea care străbate Cimitirul şi face legătura cu Ansamblul Eroilor din cele Două Războaie Mondiale este deja definitivată. De asemenea, a fost reabilitat şi monumentul eroului Pavel Dârlea, cel care a dus „credenţionalul” şi dorinţa ineuanilor de a se uni cu ţara la Alba Iulia, în acel măreţ 1 Decembrie 1918. Următorul popas îl facem în Cartierul „Traian”, unde admirăm minunata lucrare care se face la Biserica ortodoxă de aici. „Inclusiv crucile de pe turlele sfintei biserici sunt confecţionate la Ineu, de către firma SC «Liman» SRL, ne informează primarul Călin Abrudan, iar echipa de constructori provine tot din oraşul nostru.” Mai mult, constatăm că aici se configurează şi un veritabil centru civic al cartierului, deoarece peste drum de noua Biserică ortodoxă tocmai se lucrează de zor la înlocuirea geamurilor şi uşilor de la Grădiniţă. „Şi tot aici, în Sala de Festivităţi – ne informează viceprimarul Ionel Alb – s-a organizat cea de-a treia ediţia a Sărbătorii de Rusalii, urmată de un campio­nat de minifotbal pe modernul teren din curtea Grădiniţei”.
Încet, dar sigur, centrul fostei localităţi „Traian” se încadrează în marele ansamblu urban al cartierului cu acelaşi nume. În continuare, ne deplasăm la Liceul „Mihai Viteazul”, unde au fost finalizate lucrările de anvelopare exterioară şi de schimbare a acoperişului imobilului şcolar. Aici putem vorbi despre un alt ansamblu civic orăşenesc străjuit, pe de o parte, de impresionantul monument al lui Mihai Viteazul din faţa liceului cu acelaşi nume, de frumoasa şi istorica Cetate a Ineului, situată peste drum, precum şi de podul care îşi ridică arcadele peste Crişul Alb. În plus, viceprimarul Ionel Alb ne informează că „au fost amenajate ansambluri de joacă pentru copii lângă blocurile de pe stra­da Dunării, precum şi la ANL-uri. De asemenea, la Căminul Garnizoană au fost înlocuite toate geamurile și ușile cu modele noi, de tip «termo­pan», urmând ca să fie schimbate și instalațiile sanitare și electrice”.
Preocupări pentru susţinerea culturii şi a tradiţiilor locale
Farmecul Ineului – pentru că putem vorbi şi despre acest atri­but care înnobilează străve­chea Ienopole – constă în împletirea minunată a tradiţiilor cu moder­nitatea. Dincolo de oraşul care a întreţinut, secole de-a rândul, fla­căra ortodoxiei şi dincolo de fortificaţiile strategice ale inginerului şi matematicianului Gavril Haller, Ineul reprezintă şi astăzi epicentrul tradiţiilor de pe Valea Crişului Alb. De aici iradiază  cel mai frumos costum popular românesc în tot Bihorul şi tot de aici – din oraş şi din împrejurimi – s-au ridicat cei mai vestiţi interpreţi şi dansatori din regiune. Lică Sămădăul este ineuan get-beget, iar melodia şi dansul care-i poartă numele au cucerit, de atâtea ori, laurii concursurilor naţionale şi interna­ţionale de folclor. Iată de ce îi pro­vocăm pe cei doi edili să ne informeze despre Ansamblul „Doina Crişului” din Ineu şi despre actualele preocupări ale artiştilor de aici.
Aşa aflăm că, în luna august, vor participa la Festivalul Internaţional de Folclor de la Constanţa, ca laureați ai concursului de anul trecut, când ineuanii au cucerit chiar marele premiu. „Este şi o cuvenită răsplată pentru ei şi pentru munca pe care o depun cu atâta pasiune” – ne precizează primarul Călin Abrudan.
Tot în luna august Ansamblul „Doina Crişului” va participa şi la Festivalul de Folclor de la Mediaș, iar pe 8 august Ineul va fi gazda etapei finale a Festiva-lului „La Izvoare”, organizat de Centrul Cultural Județean Arad. Și la acest festival ineuanii vor participa tot de pe poziția de laureați, deoarece anul trecut s-au situat pe locul I. La finele lunii septembrie, la Ineu se va desfăşura „Festivalul Surechiului”, străvechi obi­- cei păstrat doar în aşezările podgorene. Numai că, la Ineu se organizează cu această ocazie nu doar surechiul vinului, ci şi „Sărbătoarea Primezului” – adică a magiunului de prune specific zonei. Şi, pentru ca sărbătoarea primezului să fie una cât mai autentică, edilii au făcut rost şi de un cazan autentic, care se pune în groapa special amenajată din Parcul central dendrologic, astfel că „primezul” se găteşte absolut ca-n vechime. Inclusiv cu „băbălugele” care vor descânta la primezul la miezul nopţii, mascate conform tradiţiilor din moşi-strămoşi. Una peste alta, sunt sărbători şi tradiţii care vor localiza Ineul pe harta naţională şi internaţională a manifestărilor de profil. Iar acest lucru se va petrece tot în beneficiul localnicilor, deoarece – ne informează cei doi edili – în acest an sunt aşteptaţi la Zilele Ineului între 5 şi 10.000 de participanţi.

Recomandările redacției