Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins marţi, 13 octombrie, plângerea unor cetăţeni români de etnie maghiară care acuzau statul român de discriminare din cauza faptului că au fost nevoiţi să susţină două probe suplimentare la examenul de Bacalaureat (scris şi oral la limba maternă). Din completul de şapte judecători a făcut parte şi reprezentanta României, Iulia Motoc. Aceasta a votat împotriva României, alături de reprezentantul Ungariei, decizia finală fiind luată cu 5 la 2. Cei doi judecători care au votat împotriva României nu s-au obosit să redacteze şi argumentele pentru opinia lor separată. Reclamanții, etnici maghiari, s-au plâns, în temeiul articolului 1 al Protocolului 12 la Convenție, că au fost obligați să susțină două examene suplimentare în aceeași perioadă de timp de care au beneficiat toți liceenii care au susținut examenul de Bacalaureat. Pe aceste considerente, reclamanții au argumentat că elevii maghiari dispun de o perioadă mai scurtă de timp pentru a-și pregăti examenele față de elevii români și de o perioadă mai scurtă de odihnă între examene, ceea ce le reduce șansele de a promova examentul de Bacalaureat. „Curtea nu este convinsă că programul bacalaureatului, privit în ansamblu, a impus o povară excesivă asupra solicitanților. De fapt, Curtea nu poate să nu constate acest lucru în anii de referință, când candidații au susținut bacalaureatul, perioada alocată pentru examene (șase pentru elevii care studiază în limba română și opt pentru elevii care studiază într-o limbă diferită) a variat. (…) Aceeași concluzie rămâne valabilă chiar și atunci când pretinsul dezechilibru este considerat exclusiv din punctul de vedere al examenelor pe care solicitanții au trebuit să le susţină în zile consecutive, spre deosebire de colegii lor români, care au avut o zi de odihnă între examene. Având în vedere circumstanțele particulare, Curtea nu este convinsă de neplăcerile suferite de reclamanți au fost atât de semnificative încât au atins pragul articolului 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție. „, se arată în decizia CEDO majoritară. Iulia Motoc nu este la prima decizie împotriva României. Aceasta a făcut parte şi din completul care a condamnat România în procesul Laurei Codruţa Kovesi. Coincidenţă sau nu, Iulia Motoc a vizitat-o pe Kovesi la Parchetul General cu puţin timp înainte ca fosta şefă a DNA să facă plângere la CEDO. Ulterior, după condamnarea României, şi Ministerul Afacerilor Externe a acţionat împotriva României, refuzând să conteste decizia CEDO

Recomandările redacției