Şapte ani! Este vârsta inocenţei, altăoară mergeam cu uniformă şi cordeluţă la şcoală… altăoară primeam o tortă de pişcotă cu pupiţi şi foi fine, cu marmeladă sau cremă fiartă, altăoară ne ţineam ziua cu câte-o pană de sulfină din grădină sau o carte din Biblioteca pentru toţi, roşie fiindu-i coperata!!!
Şapte ani, de-acasă!
A fost genericul Seratei-Evocare, în deschiderea căreia, șapte roşii rose-trandafiri şi şapte-rose lalele ne-au încununat prezenţa, dar şi sala de spectacole, plină. Lucian Emandi, patronul-mentor al Cenaclului omonim desigur printre Stele, şi-a auzit Corul membrilor cenaclului, care, iată, a împlinit şapte ani. De-acasă! La Pecica! Şi nu oricum!
Sub semnul lui șapte! Recital liric și recital muzical
Şapte dintre actualii membri ai cenaclului au urcat pe scena frumos împodobită şi au recitat din creaţii proprii dar au şi declamat din opera emandiană, cu prisosinţă, sonete. Astfel, Ramona Sălăjan, Emanuel Gruia, Nicoleta Suceveanu-Dudaş, Blazena Karkus, Tatiana Moş, Camelia Chifor şi Eugenia Ponta Pete i-au adus , cu firească emoţie, poetului pecican, ofranda neuitării prin cuvinte de o duioasă frumuseţe izvorâtă din amintirile anilor.
Recitalul, cât o nuntire, a semănat cu o întâlnire neobişnuită de cenaclu, deoarece peste fiecare dintre noi au căzut… ploi de luceferi, semn că tainele versurilor ne-au cutremurat profund.
Se ştie cum că la Pecica se mânâncă Folk! Pe pita de Pecica! Se ştie şi de acest festival. Septembrie se inundă în muzica folk , imediat după alt Praznic. De Pită. Nouă!
Ce nu se ştie dar se resimte, cine a fost odată la Pecica, revine!
Adrian Borcea, cu un repertoriu bine ales, a deschis recitalul muzical, încântând audienţa în mai multe muzicale reprize, dar a însoţit şi recitatorii în periplul lor cu incantaţii de surdină.
Aflat într-o formă de zile mari, profesorul-institutor Mihai Henţ, Mişu, cu nume de alint, şi-a ascuns chitara cu tricolor sub un potpuriu bine ales, credem anume, plimbându-ne valsul auzului cu prelucrări folclorice, mocirindu-ne… dorul în veşminte de Mugur-mugur… mugurel!
Ca invitat special, Didina Curea, cu un CV impresionant, a urcat pe scenă, sub candela emoţiilor, care au adus un plus de farmec inegalabilei voci.
Inflexiunile vocii, de un uimitor răsunet, ne-au purtat sufletele când printre regrete, la fredonarea creaţiilor proprii, când reauzind muzica lui Aurelian Andreescu, Charles Aznavour, iar cunoscute melodii din folclor au electrizat sala. Noi nu putem afirma Bat-o focu pă nana! Ci s-o implorăm! Dar, ca artist complet, ne-a adus nu numai Cucuruz… cu frunza-n sus ci şi La Boeme, la Pecica!
Sub semnul lui 7… 17… 2017
Prilej de fericită lectură a fost lansată revista cenaclului, Lumina inimii, nr.17, februarie 2017. Periodic editat de Cenaclul Lucian Emandi, această ediţie festivă, este bine concepută.
Editorialul, semnat de pof. Camelia Chifor ne introduce în Călătoria iniţiatică a cenaclului, care, iată, a împlinit vârsta celor şapte ani de-acasă. Semnează în pagini creaţii proprii, Tatiana Moş, Eugenia Ponta Pete, Emanuel Gruia, Blazena Karkus, care ilustrează plastic paginile, dar şi Noni.
Sunt şi invitaţi în file de revistă, I. V. Marcu, Lucia Bibarţ şi subsemnata.
Sub semnul lui şapte! Invitaţi pe scenă
Desigur, e un joc, leit motiv această cifră şapte! Căci, nu-i aşa? Odată împlinim anii… de-acasă!7!!!!!
Sub imperiul bucuriei au oferit cuvinte de felicitare, ori pe muzică: Mircea Igrişan, ori prin vers -Ioan Vasile Marcu, cât o… Lacrimă de seară ori prin laude, încurajări, cât o Aură fericită, sau o Duminică a sufletului, prof. univ. dr. Anton Ilica, sau oficialii, primarul Petru Antal, suflet prezent la toate, Constantin Traian Igaş, gazdă bună cât şi preşedintele Consiliului Judeţean, Iustin Cionca, în calitate de naş al Cenaclului care iată, şi-a felicitat finii! Şi le-a promis multe dulciuri în proiecte realizabile!
În loc de Concluzii!
Poate nu întâmplător şi poate tocmai de aceea, șapte sunt momentele acestui subiect!
Şi, când am ajuns la Pecica, pe cerul minţii noastre se plimbau nori! Ca nişte cocori!
Aveam să o întâlnim pe Eugenia Ponta Pete în triplă calitate-gazdă-poet, moderator dar şi gazdă-director al lăcaşului de cult, care a găzduit o Serată culturală, unde muzica a însoţit poezia şi a încălzit lumina inimii sau… inima luminii! Printr-un melanj de elixir, şoapte, flori, copaci, dor, muguri, camelii, eugenii, dalii, tăceri albastre de fluier, ochi de creneluri melancolii, am fost prizonieri vreme de trei ceasuri într-o grădină, Casa de Cultură Doru Petescu!Cu multe împliniri, doamna director i-a enumerat pe toţi consilierii, tehnoredactori, membri veniţi-plecaţi, iubitori de artă şi la plecare ne-a spus: „Mă regăsesc sub cupola acestui Cenaclu de şapte ani. Acum, în noua calitate, de director, flacăra mentorului nostru va arde pe mai departe printre noi. Desigur, privirea mi se va îndrepta şi spre celelalte activităţi culturale, deloc neglijabile şi nu-mi voi precupeţi niciun efort spre încântarea celor care au încredere în forţele mele”.
Florica Ranta Cândea
