Cetatea Șoimoș, perlă a Evului Mediu, merită să fie salvată

0
221

Cetatea Șoimoș, una din cetățile medievale din Transilvania, reprezintă o fărâmă din cetățile României. Odată reședință a reginei Isabela și fiului ei, Ioan Sigismund Szapolya, cetatea a jucat un rol important în istorie. În ciuda restaurărilor efectuate, cetatea nu este afișată la adevărata sa valoare.
Cetatea se află la marginea oraşului Lipova (judeţul Arad). Distanţa de la Lipova la Arad este de 32 km. Accesul la Cetatea Șoimoș se face de pe DN7 de la podul peste Valea Șoimoș, aflat la ieșirea din Radna / Şoimoş către Săvârşin. Maşina va trebui însă să o lăsaţi la poalele dealului.
Accesul la cetate se face destul de uşor urcând o pantă abruptă dar accesibilă. De la poalele dealului până sus în cetate se fac cam 20 de minute. Poteca şerpuieşte uşor pe spinarea dealului până ne lasă la poarta cetăţii. Chiar şi acum când e în ruine intrarea te lasă fără suflare, şi nu e doar urcuşul de vină.
Odată intraţi pe poartă ajungem în
curtea cetăţii unde zidurile spun poveşti vechi şi frumoase. De la fostele ferestre se vede Mureşul care curge domol prin faţa cetăţii. Tot de aici de sus se vede şi oraşul Lipova împreună cu dealurile molcome din zonă, o mică Toscană a Aradului. Zidurile care au rămas în picioare sunt destul de bine conservate şi la unele s-au făcut consolidări.
Istoria și legenda cetății
Cetatea care străjuieşte încă malul drept al răului Mureş a fost atestată documentar în anul 1278. Ea a fost construită de către o familie nobiliară. În 1551, Cetatea Şoimoş este ocupată de turci. După o scurtă perioadă de elibe­rare, de către principele transilvănean Bathory, în 1595, cetatea este cedată definitiv otomanilor de către principele Gabriel Bethlen. Rămâne la turci până la 26 mai 1688. A avut apoi doar întrebuinţare militară până la începutul se­colului al 18-lea. Domeniul cetăţii a fost unul dintre cele mai mari din teritoriul comitatelor de vest. Număra la sfârşitul secolului al 15-lea 160 de sate răspândite pe suprafaţa comitatelor Arad şi Timiş. Începând cu jumătatea secolului al XVIII-lea este donată mai multor familii până când ajunge în posesia lui Ioan de Hunedoara.
Cetatea va fi cucerită de ţăranii conduşi de Gheorghe Doja dar, după ce răscoala este înfrântă, ea ajunge din nou în posesia nobilimii.
În 1788 a fost părăsită oficial iar din secolul al XIX-lea a intrat pe lista monumentelor protejate.
Ca la orice cetate care se respectă și aici există o legendă.
Bătrânii povestesc că au fost odată trei surori. Fiecare vroia să îşi construiască câte o cetate. Într-o bună zi s-au întâlnit la Şiria. Au început să vorbească iar prima spuse: „Dacă mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine. A doua nu se lăsă mai prejos: Şi cetatea mea va fi gata tot mâine, spuse ea. Cea de-a treia exclamă sfidător: Chiar dacă nu mă ajută bunul Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine.”
Lucrurile s-au întâmplat întocmai şi astfel au apărut trei cetăţi: Şoimoş, Şiria şi Dezna. Cetăţile însă se prăbuşesc în scurtă vreme iar cele trei fete se transformă în şerpi albi, fiecare purtând câte o cheie de aur în gură şi o coroană de aur pe cap. Se spune că așa apar în fiecare an aşteptând eliberatorul care să le ia coroanele şi cheile, după care ele se vor transforma iarăşi în fecioare iar cetăţile vor reapărea în toată splendoarea lor.
Cetatea Șoimoș are o arhitectură medievală rezidențială și de apărare fiind înălțată pe un deal stâncos, greu accesibil, care oferă o vedere bună a zonei pe care o stăpânește. Valorificând amplasarea sa, cetatea este prevăzută cu ziduri înalte de peste nouă metri, turnuri interioare în formă de triunghi, un șanț de apărare lat și adânc peste care era odinioară suspendată o punte pe trei piloni uriași de piatră. Curtea interioară a cetății este mare și este străjuită de două turnuri înalte.
Pe lângă construcțiile cu rol defensiv, cetatea mai avea spații rezidențiale destinate reginei Isabela și fiului ei. Această parte este situată în nordul cetății, astăzi putând fi admirat balconul care este păstrat intact, chenarele ferestrelor și alte elemente care constituiau odinioară palatul reginei Isabela. Cetatea Șoimoș, una din cetățile medievale din Transilvania, repre­zintă o fărâmă din cetățile din trecut ale României. Odată reședință a reginei Isa­bela și fiului ei, Ioan Sigismund Szapolya, cetatea a jucat un rol important în istorie. În ciuda restaurărilor efectuate, cetatea nu este afișată la adevărata sa valoare.
Trecerea vremii își spune cuvântul și la Șoimoș din păcate, iar zidurile se degradează cu fiecare zi. Ar fi frumos să beneficieze și cetatea de o renovare ca cea a Devei sau a Albei Iulia. Trăim cu speranța că cineva se va gândi să o salveze.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.