SONY DSCDe început de an, momentul conturării bugetelor, aleşii judeţului au stabilit şi ce bani au de încasat, cu titlu de redevenţă de la companiile la care, Consiliul Judeţean este acţionar. Ca în fiecare an, Compania de Apă are de virat administraţiei cea mai mare redevenţă din rândul companiilor. Adică, peste 4,89 de milioane de lei, cu aproape 200.000 de lei mai mare decât redevenţa din 2012. În schimb, de la compania care a împovă­rat bugetul administraţiei, în condiţiile lipsei de profit – Aeroportul Arad – CJA nu poate percepe decât o redevenţă modică. Oricum, susţinerea aerogării a fost până acum, doar în responsabilitatea administraţiei ju­deţului. Însă de anul trecut, aleşii judeţului s-au gândit să schimbe placa şi au făcut demersuri pentru un parteneriat privat pentru Aeroport, care, în perspectivă să uşureze CJA de atâtea responsabilităţi financiare.
Pentru Aeroportul Internaţional Arad, redevenţa a rămas aceeaşi ca anul trecut şi anume, 85.108 lei. „Având în vedere nivelul redus al veniturilor din anii precedenţi precum şi ni­ve­lul veniturilor estimate în bugetul pe anul 2014, cheltuielile cu amor­tizarea  reprezintã aproximativ ¼ din veniturile proprii, astfel încât stabilirea unei redevenţe la ni­velul amortizării poate crea dificultăţi în activitatea desfăşurată de Aero­port SA precum şi o suplimentare a aloca­ţiilor bugetare acordate de Consiliul Judeţean Arad“, se arată în referatul ce va sta pe masa aleşilor. Pro­iectul privind nivelul redevenţelor va fi sus­pus aprobării CJA, la finele acestei luni.
Se anunţă un început de an ho­tă­râtor pentru direcţia pe care o ia aero­gara arădeană. Până ca aerogara să devină hub aerian însă, drumul e ceva mai lung, iar investiţiile ce presupun condiţii opreaţionale optime la aeroport sunt cele care trebuie făcute înainte de toate. Este vorba de trans­formarea terminalului cargo, în termi­nal de pasageri, investiţie scoasă deja la licitaţie la începutul acestui an şi care ar costa circa 2,3 milioane de euro. Anul trecut s-a spus că, această investiţie ar urma să fie finanţată printr-un împrumut bancar, garantat de CJA însă, deocamdată, lucrurile nu au fost făcute clar de către autorităţi. În schemă a intervenit însă un important pion şi anume, o companie care ar urma să managerieze aerogara arădeană. Cel mai probabil, după ce aeroportul ar deveni pro­fitabil, această companie ar urma să ia parte din câştiguri. Proiectul prin care se stabileau termenii partene­riatului cu această companie a fost introdus pe ordinea de zi, în şedinţa CJA din decembrie 2013, însă, pe fon­dul unor neînţelegeri, acesta a fost amânat pentru acest an.
După terminarea lucrărilor, actua­lul terminal de pasageri ar urma să fie folosit doar pentru fluxul de sosiri, iar o parte a terminalului cargo, ar ră­mâne disponibilă pentru mărfuri. În noile condiţii, Aeroportul Arad ar pu­tea opera un trafic de circa 200.000 de pasageri anual, desigur, dacă flota unui operator aerian se va muta la Arad.

Recomandările redacției