Clădirea Marta – Astra, o moștenire dificilă, prin care acum se vede cerul

0
230

În ultima perioadă de timp, în ochii opiniei publice arădene au apărut din nou câteva subiecte legate de moștenirea Aradului. Teatrul Vechi este o temă care a revenit de curând și este prins acum și în dispute politice. Deocamdată, nu s-a găsit o rezolvare. Dar, Aradul mai are și o altă moștenire. Este vorba de o moștenire industrială, una chiar foarte importantă. Una dintre acestea este și fosta clădire Marta- Astra, de pe Calea Aurel Vlaicu. Dar care este istoria de peste un secol și un  deceniu a acestei clădiri? O clădire prin care se vede cerul, dacă te uiți prin acoperiș. Da, țiglele sunt căzute și ploaia ori alte intemperii ale naturii distrug, pe zi ce trece, acest edificiu. Sau, mai bine zis ce  a mai rămas din el. Desigur nu are anvergura arhitecturală și patrimonială a Palatului Cultural, este o clădire industrială până la urmă. Însă este valoroasă pentru că aici s-au „scris“ file foarte importante din istoria industrială a Aradului. Aici s-a făcut primul automobil, iar după Marea Unire s-a trecut și la producția de avioane.

Fabrica nouă din… 1909

Pentru construcția noii fabrici a fost alocat un teren lângă Uzina de mașini și vagoane Weitzer János, aflat în proprietatea municipalității, situat pe drumul Pecicăi de atunci (Calea Aurel Vlaicu astăzi). Procesul de construcție al primei fabrici de automobile și motoare a fost foarte rapid și a fost caracterizat de un nivel foarte avansat pentru contrucțiile industriale din epocă. Stâlpii de susținere și planșeurile au fost construite din fier-beton pe baza proiectului societății arădene Fodor–Reisinger, fiind socotită ca fiind o procedură foarte modernă pentru epoca respectivă. Atelierul de ansamblare compus din trei nave avea acoperiș din sticlă. Hala construită în sistem american; cu lungimea de 60 metri., lățimea de 40 metri. și înălțimea de 10 metri. oferea posibilitatea supervizării facile a tuturor fazelor procesului de producție. La invitația Uniunii inginerilor și constructorilor arădeni, în data de 28 august 1909 au sosit la Arad membrii unei organizații profesionale compuse din 28 de ingineri și profesori de la politehnica budapestană. Ei au vizitat hala de producție, pavilionul administrativ cu turn de pe frontul stradal, precum și garajul cu o capacitate de 100 de vehicule; socotit ca fiind imens pentru vremea respectivă. Într-adevăr, fabrica a avut un debut promițător. La început au fost produse și ansamblate automobile, camioane și șasiuri Westinghouse folosindu-se piese și componente importate din Franța. Au urmat automobilele tip 30 și 40 LE, camioanele cu o capacitate portantă de 5 și 10 tone, autobuze etajate cu 15 și 30 de locuri pe scaune, vehicule poștale, omnibuze etajate și motoarele de cale ferată. În ciuda dificultăților, până la mijlocul primului război mondial, pe poarta fabricii arădene au ieșit diverse tipuri de automobile purtând sigla Marta. Însă a venit și  momentul schimbării proprietarului, fabrica arădeana fiind preluată în 1912 de firma Austro-Daimler. În acea perioadă pe poarta Uzinei Marta au ieșit 87 de automobile și 730 de camioane. Producătorul arădean de automobile colabora cu Uzina de vagoane Weitzer aflată în vecinătate. MARTA avea mai multe sute de angajați și era situată pe locul doi în clasamentul angajatorilor din orașul de pe Mureș“, spune istoricul Dan Demșea.

Spre producția de avioane

În timpul primei conflagrații mondiale camioanele au fost rechiziționate fără ca vreunul dintre ele să revină ulterior înapoi. Fabrica a fost obligată să intre în slujba armatei, fiind efectuată o reconversie treptată spre producția de avioane. Câțiva ani mai târziu, primele avioane românești aveau să plece în zboruri de testare tot de aici. Noua fabrică a construit sub licenţă motoare pentru avioane. În 1922 s-a înfiinţat o secţie pentru construcţia de avioane, care după un an s-a transformat în Fabrica de Avioane Astra Arad.

Din colectivul de creaţie şi producţie au făcut parte specialişti renumiţi în acea perioadă: Ştefan Urziceanu, Radu Onciul, Dumitru Barbieri şi alţii. Când fabrica arădeană şi-a început producţia, un as al zborului, Ion Sava, a fost numit pilot de încercare. El era unul dintre cei mai buni aviatori români. La fabrica de avioane Astra Arad au fost produse trei modele de avioane în doar doi ani. Primul avion a fost construit la Astra Arad în 1923 şi s-a numit Astra-Şeşefschi, după numele proiectantului, inginerul Stanislav Şeşefschi. Acesta a fost un biplan cu două locuri. Avionul era echipat cu un motor Marta-Benz de 250 CP cu şase cilindri. Acesta a fost primul motor din România care a fost montat la bordul unui aparat de zbor. Producţia de la Arad a fost diversificată şi un an mai târziu a fost construit Proto-2, un avion de recunoaştere biplan cu motor Hispano-Suiza de 300 CP.În timpul testelor la Proto-2 a avut loc şi un incident nefericit: una dintre aripi a cedat, avionul a intrat în vrie, s-a prăbuşit în Mureş, iar pilotul de încercare Ion Sava şi-a pierdut viaţa. La Arad au fost construite 25 de avioane Proto-2, care au fost livrate Şcolii Militare de Pilotaj de la Tecuci. Cel de-al treilea model de avion, Astra-Proto, a fost produs în 1925 de Fabrica de Avioane. Astra-Proto a fost un biplan cu o structură din lemn şi înveliş de pânză impregnată cu lac, destinat misiunilor de recunoaştere. Fabrica de Avioane Astra nu a făcut faţă concurenţei uzinelor S.E.T. Bucureşti şi I.A.R. Braşov şi în anul 1925 şi-a încetat activitatea. Utilajele şi personalul au fost transferate la uzinele I.A.R. Braşov, iar la Arad au rămas liniile de producţie pentru vagoanele de cale ferată. În 1925 fabrica MARTA  a fuzionat cu Uzina de vagoane Astra.

Ce se întâmplă acum?

Foarte recent, primarul Aradului, Călin Bibarț s-a întâlnit cu  conducerea Fabricii de vagoane „Astra Rail Industries S.A.”, în vederea preluării gratuite a clădirii fostei fabrici de automobile „Marta”. „Vom primi ca donație această clădire, în vederea restaurării și integrării ei în circuitul turistic, pentru întregirea istoriei orașului“, a spus Bibarț.  Amintim că această discuție și ipoteză de lucru a mai fost spusă și acum un an i mai bine . Este drept, cu alt personaj. Este vorba de viceprimarul de atunci, Bognar Levente.„Normal“  că nu s-a întâmplat  nimic. A mai trecut un an, peste un secol și un deceniu. O istorie peste care pică…ploaia nepăsării. Cel puțin până acum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.