Teodor Ţigan spune că silvicultorii au acţionat potrivit prevederilor legale

Teodor Ţigan spune că silvicultorii au acţionat potrivit prevederilor legale

Într-unul din numerele trecute ale ziarului nostru vă informam că Direcţia Silvică Arad a început să defrişeze o parte din Pădurea Somoş, aflată pe raza Ocolului Silvic Criş, pentru realizarea unui complex de vânătoare. Asta, în condiţiile în care pădurea face parte din Situl Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Crişului Alb şi Crişului Negru, iar Agenţia pentru Protecţia MediuluI Arad a emis în 22.02.2011 o decizie de încadrare în care se arăta negru pe alb că se dă undă verde pentru complex numai dacă „nu se vor executa tăieri de arbori în vederea realizării investiţiei”. Mai mult, au apărut informaţii că şeful de district a exploatat o partidă în locul altei partizi aprobate şi că Teodor Ţigan, directorul Direcţiei Silvice, ar fi spus că el personal nu ar fi interesat de această investiţie, dar că directorul RNP Romsilva i-ar fi cerut să o realizeze.

Ieri, conducerea Direcţiei Silvice a organizat o conferinţă de presă pentru a marca „Luna marcării arborilor”. Adică pentru a prezenta programul de plantări care se va desfăşura în perioada 15 martie-15 aprilie, când potrivit invitaţiei trimise de silvicultori au loc „serie de acţiuni pentru a conştientiza populaţia asupra importanţei şi rolului pădurilor”. Astfel, am putut afla că, anul acesta, au fost programate să fie plantate 88 de hectare de pădure, 85 în primăvară şi trei în toamnă, din care 81 au fost plantate deja.

Directorul susţine că s-a respectat planul de amenajament

Pe de altă parte însă, directorul Teodor Ţigan susţine că defrişările făcute în Pădurea Somoş s-au făcut cu respectarea legii, deşi s-a tăiat „la ras”.  Ceea ce s-a tăiat, s-a tăiat potrivit planului de amenajament. E vorba despre un program stabilit de Codul Silvic şi amenajamentele silvice, nu a fost nimic ilegal. Când faci o investiţie, trebuie să îşi pregăteşti terenul. S-a tăiat pe un anumit culoar. La sfârşitul anului, tot atât se va tăia, cât permit amenejamentele, poate mai puţin”, a declarat Ţigan. Acesta mai spune că nu ar fi adevărat că la Somoş s-ar fi schimbat partizile între ele şi nici că nu susţine realizarea investiţiei. În ceea ce priveşte rentabilitatea construirii unui complex de vânătoare, deşi există un studiu de fezabilitate realizat în 2013, din care reiese că investiţia nu se justifică din punct de vedere economic, directorul spune că Regia Naţională a Pădurilor nu-şi permite să facă investiţii proaste. „E un tren în Europa, există un segment de vânători care doresc să vâneze în ţarc. Se urcă în avion, vine o zi la vânătoare şi seara poate pleca înapoi. E o investiţie viabilă. Ţarcul e de fapt o crescătorie. Dacă e bine gospodărit, poţi să ai trofee frumoase, pe care pe cale naturală nu le poţi obţine”, a mai spus Ţigan.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă…

La rândul său, Gelu Zdrenghea, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice, a prezentat un raport din care reiese că instituţia a pierdut câteva miliarde de lei vechi ca urmare a faptului că animalele din pădure au fost otrăvite de agricultori, susţinând că ţarcul are şi un rol de protecţie pentru sălbăticiuni. Când a venit însă vorba despre situaţia de pe Valea Mureşului, unde culturi întregi de porumb sunt distruse de mistreţi, reprezentanţii direcţiei spun că acolo nu se pot face împrejmuiri din cauza costurilor.

Niciun vânător nu vine să vâneze în ţarc

Vânătorii spun însă că argumentele aduse de silvicultori în sprijinul investiţiei de la Somoş nu prea stau în picioare. „Niciun vânător străin sau român nu e intereasat să vâneze în ţarc, mai ales că acesta nu este un ţarc pentru vânătoare, e un complex de creştere a vânatului şi nu am auzit până acum ca un vănător să meargă să împuşte un animal în gospodăria proprie şi să spună apoi că merge la vânătoare”, susţine unul dintre vânătorii cu care am stat de vorbă. Deşi silvicultorii susţin că la Somoş s-a defrişat o zonă cu salcâmi, iar salcâmul se taia la ras, localnicii susţin în continuare că nu este normal ceea ce se întâmplă, pentru că e vorba despre o pădure cu protecţie, cu un regim special, de unde se scot arborii cu rădăcină cu tot. Ar fi interesant de ştiut dacă suprafaţa defrişată a fost scoasă din fondul forestier, pentru că în mod normal, după ce au fost tăiaţi arborii, terenul îşi schimbă categoria de folosinţă şi dacă există vreun aviz de mediu pentru parc şi pentru ţarc.

  • A.Pop spune:

    Iar expresia „lei vechi”. De ce nu se debarazeaza gazetarii de aceasta meteahna ? Cat despre defrisarile legale sau ilegale din judetul Arad, nu mai are rost ca sa vorbim. Hotie curata. Ce suprafata impadurita a avut judetul in 1989 ? Dar acum (real, nu numai scriptic !); stie cineva ?

Comentariile sunt închise.

Recomandările redacției