reabilitareReprezentanţii Comisiei Europene vorbesc despre declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea Directivei 2010/31/EU referitoare la eficienţa energetică a clădirilor. Conform Mediafax, dacă cele două ţări nu îşi îndeplinesc obligaţia legală în termen de două luni, Comisia ar putea lua decizia de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit Directivei 2010/31/EU, statele membre trebuie să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor.
În aceste condiţii, reprezentanţii Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA) vorbesc despre nere­uşitele autorităţilor locale de la Arad, care au contribuit şi ele la faptul că România a ajuns în vizorul Comisiei Europene. „Cea de a doua directivă a eficienţei energetic cuprinde o latură a reabilitării termice, pe care România nu a realizat-o. Ceea ce pro­ducem, producem cu foarte scump, depăşind de patru până la opt ori costurile din Uniunea Europeană. Primul act normative cu privire la reabilitarea termică a fost emis de Guvernul României în 2000, dar reabilitarea propriu-zisă a început în 2006. În noiembrie 2007, domnul primar Falcă spunea la o întâlnire cu administratorii că România nu are o legislaţie în acest sens. Or, în toată ţara erau 60 de blocuri reabilitate termic”, povesteşte Vasile Arion, prim-vicepreşedintele ULALA. Acesta mai susţine că din cauza faptului că s-a întârziat cu reabilitarea termică, CET-urile care nu sunt dimensionate pentru consumul actual consumă foarte multe resurse pentru producerea energiei, iar pierderile la producer şi transport au ajuns la 60%. În plus, potrivit lui Arion, pierderile apărute ca urmare a faptului că blocurile nu au fost reabilitate termic ajung la 40%, astfel încât energia termică a ajuns să coste dublu. „Cea care suferă este populaţia, care decontează toată indiferenţa, incapacitatea, incompetenţa şi hoţia sistemului. «Vizio­narul» Falcă a fost incapabil să înţeleagă problematica energetică locală, Aradul neavând nici în momentul de faţă o strategie energe­tică, care nu a fost nici măcar iden­- tificată, astfel nici nu se mai poate pune problema să fie şi rezolvată. Astfel, s-au produs mari neajunsuri populaţiei, prin sărăcirea ei şi ridicarea utilităţilor la rang de lux. Reabilitarea termică a fost întârziată şi din cauza neclarităţilor legis­lative, astfel încât deşi asociaţiile de proprietari sunt beneficiarii acestui program, legea stabileşte că fondurile sunt gestionate de primării. Primăriile sunt responsabile de organizarea licitaţiei şi desemnarea executantului lucrării, lucru care la Arad a determinat costuri exorbitante. Licitaţiile s-au făcut cum s-au făcut, asociaţiile nu au putut să-şi spună punctul de vedere, pentru că nu şi-au desemnat reprezentanţii în comisia de licitaţie. Din această cauză procentul de 20% care reprezintă contribuţia asociaţiei a ajuns să însemne de fapt foarte mult”, a continuar Arion.
Reabilitarea e gata în…     400 de ani
Prim-vicepreşedintele ULALA mai spune că în condiţiile în care se face reabilitare termică în momentul de faţă la Arad, toate blocurile cu probleme energetice vor fi reabilitate în… 400 de ani. Cu toate acestea, UE a stabilit ţinte precise pentru România, pentru anii 2020-2040-2050. „Încă din 2007, actuala conducere a ULALA a tras un semnal de alarmă cu privire la faptul că problema reabilitării termice va fi principala problemă cu care se vor confrunta asociaţiile de proprietari. Conform legii, trebuie emise certificate energetice, blocurile urmând a fi clasificate pe o scară de la A la G. Clădirile nereabilitate nu pot obţine decât o clasificare de la H la G”, a încheiat Arion.
„Asociaţiile au ales în cunoştinţă de cauză”
Pe de altă parte, Corina Drăghici, purtătorul de cuvânt al Primăriei, susţine că este normal ca licitaţiile să fie organizate de autorităţile publice locale pentru că este vorba despre alocarea unor fonduri publice. „Înainte de semnarea contractului de lucrări beneficiarului i s-a pus la dispoziţie studiul de fezabilitate şi informaţiile cu privire la costurile pe care le implică lucrarea, astfel încât asociaţiile au avut posibilitatea să aleagă dacă intră în program sau nu. Asociaţiile au fost informate cu privire la toate lucrările care trebuie făcute, care diferă de la caz la caz, cu privire la toate aspectele tehnice, pentru că există un indicator energetic care trebuie atins. În primul program de reabilitare erau înscrise ini­ţial 58 de blocuri, au mai rămas 42. Guver­nul a aprobat finanţarea pentru 17”, a declarat Corina Drăghici.

Recomandările redacției