Recent, Consiliul Concurenţei a declanşat o analiză privind producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără pres­- cripţie medicală şi a suplimentelor alimentare. În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară acti­vităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă/suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil. „În cazul în care vor fi identificate disfuncționalități care afectează mediul concurențial, Consiliul Concurenței va putea propune modificarea sau revizuirea regle­- mentărilor existente, va pu­tea emite clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului şi de a proteja interesele con­sumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicii, autoritatea de concuren­ţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii“, se spune în informarea dată publicității.
Consiliul Concurenței a contribuit la eliminarea criteriului geografic
Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.
Reamintim faptul că, Autoritatea de Concurenţă nu are doar un rol corectiv, ci şi unul preventiv, prin monitorizarea pieţelor, respectiv supravegherea comportamentului actorilor pe aceste pieţe şi a metodelor folosite de aceştia, având ca scop final protecţia intereselor consumatorilor. „Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru: am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale (unele finalizate cu sancţiuni), cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşe­- dintele Consiliului Concurenţei. De-a lungul timpului, Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu. Astfel, recomandările Consiliului Concurenței de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman. De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri de medicamente atât producătorilor, cât și distribuitorilor, iar farmaciile au obligația de a transmite distribuitorilor comenzi justificate și de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.
La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedică deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice. În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din București și Timișoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings. Reamintim că la sfârşitul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia. De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigații privind un posibil abuz de poziție dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piața anumitor produse oncologice din România.
Farmaciștii arădeni vor o lege unitară
Cum viața a demonstrat, realitățile diferă de la un județ la altul, deși modul de acțiune și, mai ales transpunere a legilor în practică ar trebui să fie unitar. Nu se întâmplă asta, iar acest fapt ne este confirmat de către un proprietar de farmacie din mediul rural, din județul nostru. „Chiar legea din startul ei, pune problema eronat, cred eu. De exemplu, dacă în mediul urban norma este de o farmacie la 3.000 de locuitori, în mediul rural acest lucru nu mai este îngrădit. De exemplu la Pâncota, care are statutul de oraș sunt două farmacii la 6.000 de locuitori, iar la Șiria care are aceeași populație sunt cinci farmacii. Exemplele pot continua cu Seleuș unde sunt trei farmacii la 3.000 de locuitori, cu Târnova care are patru farmacii. Dacă observăm și facem un calcul rezultă o farmacie la mia de locuitori. Sigur e nevoie de reglementare, dar mai ales de o lege unitară“. De la mai mulți farmaciști am aflat că, în medie, medicamentele eliberate fără rețetă, dar și suplimentele alimentare pot reprezenta între 10 și 50% din cifra de afaceri lunară a unei farmacii. Sigur depinde foarte mult și de locație. Însă, în medie, la o unitate farmaceutică de cartier, deci cu un vad normal, raportul este de circa 25% din vânzări de produse fără rețetă. În județul Arad nu au fost sesizate în ultima perioadă de timp cazuri de concurență neloială, în acest domeniu. Așteptăm să vedem însă rezultatele analizei făcute de către Consiliul Concurenței.

Recomandările redacției