Judecătoarea Floriţă Boloş, arestată pentru 29 de zile, sub acuzaţia de luare de mită, a fost suspendată din funcţie, de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, cauzele sale au fost repartizate celorlalţi trei judecători care au mai rămas la Ineu. „A fost dată o hotărâre a plenului CSM cu privire la suspendarea de drept a domnei Boloş. Din cinci judecători, câţi ar fi trebuit să fim, am mai rămas doar trei, cele aproximativ 150 de dosare pe care le avea dânsa fiind împărţite între noi”, a declarat Mariana Luciu, preşedinta Judecătoriei Ineu.
În cele ce urmează vă vom prezenta câteva dintre motivele invocate de procurorii DNA pentru arestarea preventivă a judecătoarei, aşa cum au fost consemnate de judecătorii de la Curtea de Apel Timişoara. Potrivit unui document obţinut de ziarul nostru, materialul probator de la dosar a fost strâns cu ajutorul a patru investigatori sub acoperire, judecătoarea oferindu-se să „îi ajute” fără a-I cunoaşte în prealabil. „Aşa cum rezultă din materialul de urmărire penală întâlnirea inculpatei cu investigatorii sub acoperire nu a avut loc întâmplător, ea având loc ca urmare a existenţei unor indicii cu privire la preocuparea inculpatei de a pretinde şi primi foloase necuvenite de la justiţiabili pentru a pronunţa soluţii favorabile, Judecătoriei Ineu fiindu-i solicitate de către CSM mai multe dosare soluţionate de către inculpată în acelaşi mod. Se precizează că inculpata a avut iniţiativa dialogului cu investigatorul sub acoperire încă din luna ianuarie, după ce în prealabil i s-a cerut părerea dacă este posibilă ocolirea procedurii notariale instruind-o pe aceasta ce trebuie să facă şi deşi intenţionat documentele prezentate de investigator nu au fost conforme cu cele solicitate de inculpată, aceasta a dat de înţeles că vor fi rezolvate şi acele situaţii, deşi nu au existat insistenţe sau iniţiative din partea investigatorilor sub acoperire, inculpata ignorând astfel obligaţiile legale pe care le avea, trădând sistemul judiciar. Totodată se arată că inculpata încă de la prima întâlnire a precizat că suma de 10.000 lei sunt pentru taxe, pretinzând explicit suma de 2.000 lei, ca fiind pentru redactarea acţiunii, ulterior dovedindu-se că inculpata şi-a însuşit suma totală”, se arată în document. Potrivit procurorilor, judecătoarea era preocupată să obţină sume cât mai mari de bani, astfel încât a dat o sentinţă fără citarea părţilor. „Se solicită (n.r.- de către procurori) a se avea în vedere că inculpata şi-a oferit serviciile unor persoane pe care le vedea pentru prima dată, fără nici un fel de ezitare, prin modul de acţionare subordonând atribuţiile funcţiei intereselor personale, faptă care prezintă un grad ridicat de pericol social pentru ordinea publică, încrederea persoanelor în imparţialitatea şi onestitatea magistraţilor putând fi pusă la îndoială dacă nu s-ar lua măsuri ferme faţă de persoane care săvârşesc astfel de infracţiuni”, se mai arată în documentul obţinut de ziarul nostru.
Urmărită din 2009
La rândul său, judecătoarea a cerut respingerea propunerii de arestare preventivă, pe motiv că ştia că este urmărită, deci nu a săvârşit nicio acţiune. „Inculpata B. F., având ultimul cuvânt, solicită a fi respinsă propunerea de arestare preventivă, arătând că actele au fost corecte, existând şi certificate de Carte Funciară. Mai arată că şi-a desfăşurat cu seriozitate activitatea şi cunoştea faptul că încă din anul 2009 era urmărită, iar convorbirile telefonice îi erau interceptate, astfel încât nu putea desfăşura vreo activitate infracţională în această situaţie, ci a dorit doar să ajute persoanele care s-au prezentat la ea cu toate actele, mai puţin certificatul fiscal”, susţin magistraţii. Instanţa a mai luat în considerare faptul că încă din 2009 existau indicii că Floriţă Boloş săvârşea diverse abuzuri, în schimbul unor sume de bani, aceasta pronunânţând cel puţin o hotărâre în condiţii ilegale.
Întâlniri acasă şi la Judecătorie
Pentru a-şi ajuta clienţii, Floriţă Boloş se întâlnea cu ei acasă sau la biroul de la Judecătorie, unde îi sfătuia ce trebuie să facă pentru a nu mai plăti taxele notariale. În cursul întâlnirilor, judecătoarea descoperea că actele prezentate de „clienţi” nu sunt în regulă, dar se oferea să-i ajute. „Cu ocazia întâlnirii din data de 1 martie 2013, în biroul de mediator al învinuitei M. A. M., nora inculpatei B. F., aceasta din urmă a constatat noi iregularităţi în actele ce i-au fost prezentate, însă a găsit soluţia depăşirii în interesul investigatorului sub acoperire a acestor probleme, pretinzând pentru «serviciile» judiciare complete pe care le oferea suma totală de 12.000 lei, din care a lăsat să se înţeleagă că 10.000 lei ar fi echivalentul taxelor judiciare pentru acţiunile ce urmau a fi introduse, iar 2.000 de lei ar reprezenta «onorariul» pe care înţelegea să-l reţină pentru sine, ca preţ al muncii depuse. Deşi, raportat la practica anterioară ilegală deja constantă a inculpatei B. F., respectiv timbrarea acţiunilor civile cu sume derizorii de ordinul a 15 – 20 lei, era evident că suma pe care urma să o reţină pentru sine din totalul pretins era mai mare decât cei 2.000 de lei, inculpata B. F. s-a grăbit să ofere investigatorului sub acoperire V. I. M. argumente suplimentare pentru a întări convingerea «clientei» sale, a beneficiarei justiţiei private, că merită o astfel de «investiţie», întrucât judecătoarea oferea servicii mai ieftine decât un notar şi cu finalitate mult mai rapidă, afirmând explicit «în ăştia 12.000 cu tot, aici intră şi taxele şi tot şi nu te mai interesează nimic, îţi vei primi sentinţele definitive»”, mai susţin magistraţii.
Foto: pressalert.ro