Într-o perioadă în care sporturile de echipă sunt mai degrabă o glumă bună în Arad, reflectoarele cad pe un… Copil. Un Copil care s-a făcut mare, cel mai bine cotat tenisman român, al 61-lea în lume. Iar cel care a certificat maturizarea, explozia arădeanului a fost cel mai mare jucător din istoria sportului alb.
Roger Federer a jucat acasă, la Basel, finala ATP contra lui Marius Copil. De la
înălțimea locului 3 mondial, însă cu ADN de lider ca și deținător al recordului de cel mai longeviv ocupant al locul 1 în clasamentul ATP (nu mai puțin de 310 săptămâni), elvețianul nu a avut un meci tocmai ușor contra arădeanului nostru. Dacă nici tatăl nu și-a mai recunoscut fiul, vă dați seama la ce nivel a ajuns să se exprime Marius. „Nu ştiu ce s-a întâmplat în capul lui, dar eu nu l-am recunoscut. Stă foarte bine psihic, e calm, i-a intrat şi serviciul mai bine, e alt tenis, e altceva. Cum a ajuns acolo numai Dumnezeu ştie, eu nu pot să-mi explic”, spunea Jean Copil, și el un om al sportului.
Ca fost rugbist, un „sport al golanilor jucat de nobili”, Jean Copil a descoperit rapid inclinația fiului său pentru muncă și sacrificiu. Sigur, a avut și posibilitățile financiare să deschidă uși în lumea piperată a tenisului de câmp, însă câți părinți nu au bani și-și îndrumă odraslele pe alte căi. Ioan Cociuban și Adrian Szabo au fost primii care au lucrat cu Marius chiar la Arad, iar rolul lor a fost imens la o vârstă la care încă nu faci diferența între sport și joacă.
La vârsta de 10 ani, a demarat și pregătirea reală în tenis. Copilul s-a mutat în Germania, la Ausburg, a intrat pe mâna lui Dietmar Weiss, pentru ca doi ani mai târziu să ajungă la academiile lui Nic Marchand, de la Munchen. Oliver Gross, fostul nr. 60 ATP, l-a mai urcat pe Copil o treaptă, dându-i „wild-cardul” pentru colţul de Rai, de la Fort Lauderdale, de lângă Miami.
Aici, omul care l-a dus pe Roddick în prim-planul tenisului mondial, francezul Tarik Benhabiles, i-a cizelat loviturile cu precizie, iar la 15 ani, arădeanul simţea că i se deschid noi perspective. A jucat primul meci la profesioniști şi reverul cu o singură mână căpăta din ce în ce mai multă forţă.
În floarea adolescenței, arădeanul s-a închinat Cneazului. În sălile din Halle (Germania), Andrei Pavel, aflat pe final de carieră, l-a antrenat non-stop pe Copil. Iar azi, după o despărțire de câțiva ani, cei doi sunt din nou împreună, cot la cot, minte la minte.
Etapele escaladate una peste alta aduceau de la sine și alte cheltuieli, iar arădeanul a avut norocul să aibă alături și oameni care au avut încredere în talentul și puterea de a o lua mereu de la capăt după turnee părăsite din tururile inaugurale. Doar avea doar 17, 18 ani. Prinţul Ştefan Dimitrie Ferdinand Sturdza, prin firma sa și Eric Sturdza şi banca lui au fost și sunt lângă „Tunarul din Carpați”.
Eficienţa colaborării lui Marius Copil cu oamenii din viața sa s-a văzut mai ales în Basel, acasă la Federer. După un turneu minunat, arădeanul s-a înclinat, scor 6-7/5, 4-6, dar tenisul solid etalat din calificări până în finala cu marele Roger îl ajută
să-şi traseze ţinte şi mai înalte.

Recomandările redacției