Anul trecut a fost unul plin de evenimente politice și a fost marcat, fără îndoială de criza medicală prin care trecem și acum. Toate acestea au avut repercusiuni și în plan politic.  De la alegeri anticipate am ajuns la alegeri…amânate. Dar care a fost radiografia  anului 2020?

Rocadă dublă Orban – Cîțu

Pe 25 februarie 2020, Ludovic Orban  și-a depus mandatul de premier desemnat, după ce Curtea Constituțională a României a decis că desemnarea de la data de 6 februarie 2020 este neconstituțională. Dar asta nu a durat prea mult. La data de 13 martie 2020, Orban a fost propus din nou de către președintele Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru. Asta  după ce Florin Cîțu a renunțat la mandatul de premier desemnat. El a explicat atunci: „Rămân la Finanțe. Avem multă treabă de făcut pentru perioada dificilă care urmează”.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că depunerea mandatului de către premierul Florin Cîţu dovedeşte maturitate politică în „contextul complicat” provocat de coronavirus. La 14 martie, Guvernul Orban doi a fost învestit de Parlament cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” și o abținere. Votul a avut loc în condiții excepționale, deputații și senatorii votând pe rând, într-o sală special dezinfectată.

Stare de urgență și implicații politice

În data de 16 martie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul nr. 195/16.03.2020 privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României, pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta a fost prima stare de urgență instaurată în România în perioada de după decembrie 1989. La 24 martie, președintele Klaus Iohannis a anunțat introducerea unei carantine totale în România. Astfel, cetățenii nu au mai avut voie să iasă din casă decât pentru urgențe, aprovizionare curentă, sau pentru a merge la serviciu.  Criza Covid -19 a făcut ca și alegerile locale, care potrivit calendarului trebuiau să se desfășoare cel târziu la începutul lunii iunie să fie amânate, cu mai bine de trei luni de zile. La 27 septembrie  2020, au avut loc alegeri locale, în urma cărora PNL a obținut, la nivel național, 34,58%, PSD-30,34% și Alianța USR-PLUS – 6,58%. Restul partidelor au obținut sub 5%. De asemenea, rezultatele au venit cu surprize în câteva  orașe din țară. Dacă la Cluj-Napoca și Iași au cârștigat primarii în funcție, Timișoara are un nou primar  după opt ani, iar Brașovul după patru mandate, respectiv 16 ani. În Capitală, Nicușor Dan a fost ales primar general, cu 282.631 voturi (42,81%), în timp ce Gabriela Firea a obținut 250.690 de voturi (37,97%).

 La scrutinul local pentru Consiliul Județean Arad,  Iustin Cionca și-a adjudecat, cu o victorie categorică, poziția de președinte, el obținând 77.318 voturi, adică 47,30% din numărul sufragiilor exprimate. Pe locul secund s-a clasat candidatul USR PLUS, Răzvan Anghel, cu 21.371 voturi, respectiv 13,07%, iar Ruben Budău – candidatul PSLC, cu 19.699 voturi, 12,05% a fost pe poziția a treia.  Tendința s-a menținut și pentru alegerea consilierilor județeni. Aici, liberalii au obținut 48,11%, ceea ce este echivalent cu 17 mandate de consilieri, dintr-un total de 32. USR PLUS – 12,77% – cinci mandate, PSLC – 9,88% – trei mandate, PRO România – 7,95% – trei  mandate, PMP – 6,92% – două mandate, UDMR – 6,11% – două mandate.  În schimb la municipiu, victoria liberalilor nu a mai fost atât de clară. Călin Bibarţ (PNL) a câștigat mandatul de primar al municipiului, dar cu ceva emoții. El a a obţinut 14.613 voturi în cursa pentru Primăria Arad, cu doar 2800 mai mult decât principalul contracandidat, senatorul Adrian Wiener (USR PLUS). Senatorul PSD Mihai Fifor (Alianţa PSLC) a obţinut 7.108 voturi.  Pentru Consiliul Local Municipal Arad, scrutinul din 27 septembrie a dat următoarea formulă: PNL – 14.316 voturi, adică opt mandate de consilieri, USR PLUS – 10.731 voturi şapte locuri,  PSLC – 5.731 voturi, patru consilieri PMP – 3.230 voturi şi UDMR – 3.070 voturi, câte două mandate pentru fiecare dintre aceste formațiuni.

Parlamentare de… Moș Nicolae

Alegerile parlamentare din 6 decembrie au avut cea mai mică prezență din 1990 încoace. Mai puțin de  șase milioane de cetățeni şi-au exprimat opţiunile electorale, ceea ce înseamnă o prezenţă de 31,84%. Rezultatele finale pentru alegerile parlamentare, la nivel național, au arătat astfel: pentru Camera Deputaţilor:  PSD – 28,90%;  PNL – 25,19%;  USR – PLUS – 15,37% ;  AUR – 9,8%;  UDMR – 5,74%. Pentru Senat:  PSD – 29,32%;  PNL – 25,58%;  USR – PLUS – 15,86%;  AUR – 9,17%;  UDMR – 5,89%. PSD a obținut Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor. USR PLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor. UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor. Drept urmare, la 23 decembrie, Florin Cîțu a fost învestit în funcția de prim-ministru al României. Guvernul condus de acesta a obținut cu 260 de voturi „pentru” și 186 de voturi „împotrivă”. La Arad, pentru Senat, PNL a obţinut 27,15% fiind urmat de PSD – 22,36%, USR PLUS – 14,46%, AUR – 13,67% şi UDMR – 6,09%. Pentru Camera Deputaţilor, clasamentul este următorul: PNL – 27,18%, PSD – 22,38%, USR PLUS – 14,45%, AUR – 13,69% şi UDMR – 6,06%. În judeţul Arad erau aşteptaţi la urne 386.478 de alegători, iar prezenţa a fost de 29,77%, asta însemnând mai puțin de trei din zece cetățeni cu drept de vot.  

Tendințe

Așadar, sfârșitul de an2020, mai ales la nivel de Arad a arătat că liberalii au rămas primii în opțiunile electoratului. Totuși față de 2016 situația este într-o altă dinamică. La alegerile locale, cel puțin la nivel de municipiu s-au pierdut 10.000 de voturi. Asta înseamnă patru consilieri municipali mai puțin. Chiar în cadrul unei prezențe scăzute, asta se traduce prin pierderea majorității simple în CLM Arad. La C.J. Arad situația este oarecum stabilizată din acest punct de vedere. Nu în ultimul rând, rămâne neintrarea PMP și Pro-România în Parlament.  Nici la Arad cele două formațiuni nu au trecut de pragul de 5% din opțiunile alegătorilor. În schimb, noua formațiune AUR a obținut în județul Arad un scor mai mare decât media națională.

Fără îndoială că pandemia de Covid-19 a afectat viața politică și, desigur preferințele alegătorilor. Ce ne așteaptă în 2021? Greu de prevăzut, mai ales că vom continua tot sub spectrul crizei sanitare. Vaccinul mai aprinde speranța și lasă să se întrevadă lumina de la capătul tunelului. Însă Cabinetul Cîțu pare deja pus sub presiune de o serie de revendicări salariale, promise din trecut, dar scadente acum. De aceea, poziția acestuia nu este nici pe departe confortabilă.

Recomandările redacției