craciunZeci de credincioşi ortodocşi sârbi au sărbătorit, duminică seara, Ajunul Crăciunului, după calendarul de rit vechi, participând la o slujbă la Biserica Ortodoxă Sârbă din Cartierul Gai la finalul căreia, potrivit tradiţiei, au asistat la ceremonia de ardere a stejarului (badnjakul).
Credincioşii ortodocşi sârbi sărbătoresc Crăciunul cu 13 zile mai târziu deoarece ei respectă calendarul Iulian.
În dimineaţa zilei de Ajun, la sate, se păstrează tradiţia conform căreia capul familiei merge împreună cu me­zinul în pădure pentru a aduce acasă „badnjak”, adică trunchiul de stejar. Acest lemn îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea lui în casele fiecăruia.
Arderea badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos. Badnjakul amin­teşte de lemnul pe care l-au adus păs­­- torii în peştera cea rece şi pe care l-a aprins Iosif pentru a-l încălzi pe Fiul Domnului, abia născut. Şi mai are o semnificaţie şi anume prevestirea Golgotei. Cu cât focul este mai mare, cu atât anul care vine va fi mai bogat şi mai prosper.
În seara de ajun, sârbii merg la bi­serică unde este amenajată o iesle care simbolizează Naşterea Domnului în ieslea de la Betleem. Femeile care merg la slujba de la biserică se întorc acasă cu paie sfinţite, şi se spune că aceste paie le va proteja casa şi le va aduce noroc. „În Ajunul Crăciunului sunt multe obiceiuri, cum ar fi acest obicei de sfinţire şi de ardere a stejarului. Semnificaţia cea mai importantă este această lumină emanată de foc care este prefigurarea luminii divine a domnului nostru Iisus Hristos care a venit în lume să-i lumineze pe cei din întuneric. Este lumina Evangheliei lui Hristos care a venit în lume să ne mântuiască pe noi oamenii”, a declarat preotul protopop Neboişa Popov.
După participarea la slujba de la biserică, se serveşte cina, iar după cină, copiii pleacă la colindat pentru a vesti naşterea lui Iisus Hristos.
În ziua de Crăciun, credincioşii servesc masa şi bucate tradiţionale, printre care şi česnica. Aceasta este o prăjitură din foi de aluat fraged, cu nucă sau dovleac, în care se pune o monedă. Se spune că cel care va găsi banii în bucata de plăcintă va fi cel mai norocos membru al familiei şi va aduce acasă cei mai mulţi bani.
Sârbii au pentru această sărbătoare un salut special. Cel care salută primul spune „Hristos se rodi” (Domnul s-a născut), iar răspunsul celuilalt este „Vojstina se rodi” (Adevărat s-a născut). Tradiţia spune că în prima zi de Crăciun, primul om care intră în casă trebuie să fie un tânăr care se numeşte „polozainik” şi trebuie să primească daruri. Astăzi, credincioşii ortodocşi de rit vechi participă la Sfânta Litur­ghie de Crăciun atât la Biserica Sfinţii Petru şi Pavel din Piaţa Sârbească, cât şi la Biserica din Cartierul Gai.
În aceeaşi zi au mai sărbătorit Crăciunul ucrainenii şi ruşii stabiliţi în judeţul Arad.

Recomandările redacției