Banca OtpPotrivit unui raport revizuit al BNR care analizează structura creditelor şi depozitelor populaţiei în profil teritorial, la sfârşitul anului 2014, înainte de apariţia „crizei francului” care le-a provocat dureri serioase de cap multor datornici la bănci, arădenii aveau restanţe la creditele în valută în valoare de 228.300.000 de lei, iar la creditele luate în moneda naţională restanţele au ajuns să fie de 151.100.000   milioane.  Asta, în condițiile în     care, creditele în lei totalizau 1.391.500.000 lei, iar cele în          valută, la echivalentul a 1.606.800.000 lei. O lună mai târziu, valoarea creditelor în lei a crescut la 1.415.300.000 lei, restan­țele ajungând la 148.300.000 lei, iar valoarea creditelor în valută a scăzut puțin, la 1.600.5000.000 lei, restanțele scăzând, de asemenea, la 206.600.000 lei. Luna februarie, vine cu o nouă scădere la creditele în valută, atât în ceea ce privește împrumuturile, cât și creditele restante, semn că unii arădeni și-au învățat lecția, adică dacă tot nu au altă posibilitate și sunt obligați să ia bani din bănci, atunci să facă credite în moneda în care câștigă. Astfel, valoarea totală a creditelor lua­te în valută a scăzut la contravaloarea a 1.581.000.000 lei, în timp ce restanțele s-au diminuat la rândul lor cu patru milioane de lei, ajungând la 202.600.000 lei. Nu același lucru se poate spune în luna februarie și despre creditele în lei, care au crescut, comparativ cu ianuarie, ajungând la 1.428.800.000 lei, la fel întâmplându-se și cu restanțele, care au ajuns să totalizeze 165.200.000 lei.
Pe de altă parte, trebuie spus că în ultimele luni s-a înregistrat și o apreciere importantă a euro, iar dolarul american a crescut, de asemenea, foarte mult, astfel încât este mai mult ca sigur că și evoluția celor două monede a avut o contribuție importantă în a-i convinge pe cei care se împrumută de la bănci că nu este o variantă prea bună să aleagă valuta.
De menționat că datele furnizate de BNR sunt bazate pe informaţiile furnizate de bănci persoane juridice române, de sucursalele băncilor străine în România, de băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ şi de Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP.
Protecția Consumatorilor a cerut soluții echitabile
Vă reamintim că după izbucnirea „crizei francului” comisarii de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au susținut că este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asuma, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului. „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci şi consumatori în contextul legis­laţiei în vigoare.  Însă, aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori. Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echitaţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave. Dorim evitarea situaţiei în care consumatorul este cel care suporta riscurile în totalitate. Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întâmplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului. În acest sens, adresam în mod public, tuturor instituţiilor financiar bancare, implicate în criză CHF, următoarea întrebare: «Ce soluţii concrete oferiţi clienţilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti ratele lunare, clienţi bun-platnici până la apariţia crizei CHF? Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF”, se arata într-un comunicat de presă al ANPC.

Recomandările redacției