ghioroc2Reprezentanţii Companiei de Transport Public Arad (CTP) vor sărbători la începutul lunii noiembrie, Centenarul Căii Ferate Arad – Podgoria, prima cale ferată electrificată din ţară. Calea ferată cu ecartament metric Arad – Podgoria (CFAP) a fost construită în 1905 – 1906, ca şi o cale ferată locală, la iniţiativă privată a unor oameni de afaceri care au fondat o societate pe acţiuni cu dreptul de a înfiinţa şi exploata o reţea locală de transport pe cale ferată. La 11 noiembrie 1906 a avut loc deschi­derea oficială a CFAP. Calea ferată construită asigura o relaţie de transport între localităţile aflate în arealul cuprins între localităţile Radna (Lipova) şi Pâncota, cu un centru de ramificare în localitatea Ghioroc, spre municipiul Arad. Lungimea totală a căii ferate era de 58 kilometri cale simplă.
Succesul comercial al acestei căi ferate şi solicitarile de transport tot mai mari au făcut ca administraţia căii să aibă în vedere creşterea capacităţii de transport şi confort, fapt ce a impus adoptarea tracţiunii electrice, tehnică revoluţionară aflată la început de drum. În condiţiile date de sporirea capacităţii de producere a curentului electric de către Societatea Anonimă de Electricitate din Arad, care dispunea deja de turbine cu abur cu o putere de 11.500 CP şi generatoare de curent alternativ cu o tensiune de 2.100V, se trece la pregătirea electrificării liniei.
Lucrările au loc între anii 1911 – 1913. Anul 1913 este consemnat ca şi începuturile tracţiunii electrice în ţară, CFAP fiind prima cale ferată electrificată din Sud-Estul Europei şi a opta din lume, fapt ce situează Aradul în rândul localităţilor cu o dezvol­tare tehnologică de vârf, dezvoltare asi­gurată atât de industriile care funcţio­nau aici, cât şi de prospera agricultură a loca­lităţilor riverane a căror produse erau va­lorificate nu numai în Arad şi erau transportate pe această cale ferată.
În municipiul Arad a fost construită o gară cu peroane acoperite, iar în localităţile din traseu (şase centre de comune şi două oraşe) au funcţionat hălţi cu deviatoare care permiteau intersectarea trenurilor, unele din ele utilizate şi astăzi pe traseul Arad-Ghioroc. La data de 1 ianuarie 1983, calea ferata a fost preluată de către I.J.T.L.  Arad (actuala Companie de Transport Public Arad). Aşadar, între anii 1983 – 1991, partea de linie funcţională între Pâncota şi Radna este exploatată de către I.J.T.L. Arad. În octombrie 1991 se sistează activitatea pe traseul Radna – Pâncota ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a căii de rulare pentru siguranţa circulaţie, traseul fiind preluat de autobuze. „În prezent, în locaţia din Ghioroc (depou), este iniţiat un muzeu în care se regăsec parte din dotările de baza a acestei căi ferate: materialul rulant (în parte refăcut), instalaţii tehnologice precum şi o expoziţie de fotografii amenajată în sala substaţiei de redresori, care are echipamentele originale din 1913, de asemenea incinta depoului păstrează atât calea de rulare cât şi reţeaua de contact în formă şi cu elementele constructive anilor 1905-1913”, spun reprezentanţii Companiei de Transport Public Arad.
Claudia Untaru Creţu

Recomandările redacției