Așezată la pe malul drept al Mureșului, la poalele Munților Zărandului, comuna Vărădia de Mureș, dar mai ales satele sale: Stejar, Lupești, Julița, Baia și chiar Nicolae Bălcescu (fostă Govăjdia) beneficiază de un peisaj de-o frumusețe aparte. Aici oamenii trăiesc greu – comuna are în jur de 1.700 de locuitori – din agricultura de subzistență specifică zonelor deluroase în principal. Din acest motiv mulți au plecat să-și facă un rost prin alte zone dar n-au putut uita frumusețile de-acasă și o parte s-au mai întors. Zonele acestea, cu nimic mai prejos decât cele din țări celebre pentru turismul lor montan, au rămas nevalorificate datorită izolării lor, a lipsei drumurilor practicabile. Iar obiective de vizitat ar fi: Biserica de Lemn de la Julița, veche de două secole, o biserică deosebită la Lupești, vestigiile unei cetăți vechi în Vărădia. Spre această direcție și-a îndreptat atenția în ultimii ani Mircea Miclea, tânărul primar din Vărădia. Aflat la al patrulea mandat, el ne relatează domol ce s-a făcut în acești ani în comună: de fapt, cam tot ce este.
Măsura 322, o binefacere majoră
Finanțarea obținută prin cunoscuta Măsură 322 a accelerat și aici dezvoltarea comunității. „Deși trecuseră ani buni după ´89, când am venit la Primărie drumurile erau praf: asfalt era doar pe DN7, ce trece prin Bălcescu, Stejar (tangențial) și Vărădia. Câteva străzi mai erau pietruite, în rest: pământ. Așa că în primii ani am încercat să aducem la un nivel rezonabil atât infrastructura cât și obiectivele sociale: școlile, fondurilor europene. Am depus proiectul pe Măsura 322 în 2009, a intrat la finanțare și în 2013 l-am finalizat. Astfel am modernizat total drumul DC72 ce trece prin Stejar și Lupești – circa 10 km: 9 poduri, 42 podețe, numeroase taluzări, sprijiniri peste o sută și în final asfalt. Drumul coboară apoi la Pârnești și ajunge la Săvârșin unde oamenii merg la piață ori la servici. Prin acest drum am încheiat era în care localnicii de aici erau izolați de lume. Tot pe 322 am realizat un Centru de îngrijire bătrăni în Vărădia (14 locuri) precum și modernizarea Căminului Cultural din Nicolae Bălcescu – aici fiind incluse și dotările interioare plus 20 de costume populare noi. Valoarea proiectului, de 2,5 milioane euro, putem spune că a împins comuna în față cu circa 10 ani! Numai ca să plătim TVA-ul la proiect am fost nevoiți să luăm un credit. Am mai accesat și un proiect de Modernizare străzi și cu sprijin de la Consiliul Județean am modernizat 7 străzi care sunt practic finalizate. Mai avem încă un proiect, multianual, pe măsura 7.2, pentru asfaltarea străzilor rămase.
Am reabilitat total și extins și iluminatul stradal: avem lămpi economice ce ard toată noaptea“.
Educația, mereu o prioritate
Școlile și grădinițele comunei au fost mereu în atenția Primăriei, în comună fiind în jurul a 200 de copii. „Avem trei școli funcționale și două grădinițe: la Vărădia Școala Gimnazială Cristian Herbei și Grădiniță, la Julița și Școala cu clasele I-IV și Grădiniță iar la Lupești numai Școală cu clasele I-IV. Clădirile au fost reabilitate, cu grupuri sanitare de interior, mai urmează unele dotări cu mobilier. Cea din Vărădia are încălzire centrală, un teren sintetic lângă școală și recent am asfaltat și curtea școlii.
De asemenea, există Cămine Culturale în fiecare sat, la fiecare s-au făcut reabilitări ori modernizări, după posibilități. Aici se desfășoară toate acțiunile culturale: spectacole, serbări școlare“.
Internetul, o modernizare salutară
Deși au fost nenumărate priorități, primarul Mircea Micle a considerat – pe bun drept – că nu trebuie ignorată modalitatea cea mai modernă și rapidă de comunicare: internetul.
„La un moment dat s-a ivit o ocazie aparte pe care am considerat că nu o putem ignora: în zonă s-a introdus fibra optică și am făcut toate demersurile să fie introdusă și la noi deoarece știam clar că internetul este viitorul. Ca atare, la acel moment, de pe Valea Mureșului doar noi am fost conectați la fibră optică și am beneficiat de atunci de internet și am primit și echipamente moderne. Am conectat Primăria – unde am înființat un Punct de Acces Public la Internet (PAPI) dar și Școala, Biblioteca Comunală, Școala Specială. Avantajul general a fost evident și imediat: fiind mulți localnici plecați în străinătate, prin punctul PAPI rudele din comună au putut lua legătura cu ei în mod gratuit. Ca să nu mai vorbim de avantajele în mediul școlar. Apoi personalul din Primărie a beneficiat de instruire gratuită, activitatea din Primărie este complet informatizată,ceea ce a adus avantaje evidente și cărora abia acum – când internetul e peste tot – li se vede valoarea“ – aprecia edilul din Vărădia.
Atragerea banilor europeni rămâne în atenție
Mai ales datorită salutarei experiențe avute cu banii europeni, administrația din Vărădia continuă să studieze toate oportunitățile legate de banii europeni. „Facem parte din Grupul de Acțiune Locală (GAL) Miniș Măderat alături de multe așezări de pe Valea Mureșului pentru a putea și accesa bani europeni nerambursabili pentru cât mai imulte lucruri de care comuna are nevoie. De exemplu vrem să facem cât mai multe drumuri agricole pietruite, să achiziționăm utilaje necesare lucrărilor stradale curente, să facem Capele mortuare în toate satele. Acum facem o Capelă la Vărădia iar la Julița există deja, printr-un concurs de împrejurări benefic. În vara asta vom introduce fibră optică și în satul Nicolae Bălcescu“ – mai preciza edilul din Vărădia.
Turismul, produsele specifice, o direcție de dezvoltare
Pe lângă cele pe care ni le-a spus de-a lungul vizitei, primarul Mircea Miclea ne-a mărturisit că are și câteva proiecte legate de înființarea de noi locuri de muncă. „Avem condiții pentru înființarea unei cariere, de exemplu. Am avut ceva tratative cu un investitor dar încă nu s-a materializat. Apoi, așa cum v-am spus, prin finalizarea lucrărilor pe 322 și după ce vor fi finalizate și alte drumuri prin finanțarea proiectelor pe care le avem deja, credem că am creat condiții decente ca să ne orientăm și să sprijinim turismul rural, înființarea de pensiuni. Vrem să valorificăm peisajele noastre superbe, aerul nostru curat dar și produselor noastre tradiționale: compotul de prune bistriţe și cireșe (moacre), cum numai la noi sunt, vinarsul – o țuică aparte, din prune roşii, o serie de mâncăruri tradiționale, precum şi înfiinţarea unor culturi de plante medicinale şi livezi de pomi fructiferi. Se vor creea astfel locuri de muncă atât pentru bărbați cât și pentru femei, ceea ce va fi foarte benefic.
Dacă până acum nu a fost cazul – oamenii fiind mulțumiți de apa din propriile fântâni, de câțiva ani ni s-a propus să facem demersuri pentru a introduce rețea de apă curentă în comună, din foraje proprii. Aspect pe care-l studiem tot mai serios și datorită ultimilor ani de secetă. Apoi, vrem să mai înființăm încă o stație de alimentare cu combustibil pe raza comunei care va mai aduce unele locuri de muncă“ – ne spunea molcom tânărul primar despre unele planuri de viitor.
Spun… unele, pentru că mai avea o puzderie – o parte se puteau realiza și din bani de la bugetul local dar cele mari depin- deau de finanțări, care necesită proiecte și o muncă laboriosă a întregului colectiv de la Primărie și care depind mai apoi de mulți alți factori.
