Doi din trei români care trăiesc în mediul rural nu au apă curentă. În șase din zece gospodării, toaleta este în curte. Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de peste 13,229 milioane persoane, în 2017, reprezentând 67,5% din populaţia rezidentă a României, arată datele Institutului Național de Statistică (INS).

În mediul urban s-au înregistrat 10,191 milioane persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 96,9% din populaţia rezidentă urbană. Ceea ce trage în jos situația la nivel național o reprezintă populația din mediul rural. Acolo au beneficiat 3,038 milione persoane, reprezentând 33,5% din populaţia rezidentă rurală a ţării. Cu alte cuvinte, doar una din trei persoane au fost deservite de sistem.

„La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației deservite de sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea București-Ilfov (83,4%), urmată de regiunea Sud-Est (77,8%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (47,4%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (55,6%)”, menționează INS.

În anul 2017, volumul de apă distribuită a fost de peste 1,125 miliarde metri cubi, cu circa 94,801 milioane metri cubi mai mare decât în anul 2016.

Casele cu toaleta „în capătul curții”, în mediul rural

Anul trecut, ponderea gospodăriilor dotate cu baie/duş a fost de 71,4%, iar a celor cu grup sanitar de 69,8%, arată o publicație a aceleiași instituții.

În mediul rural, de exemplu, circa șase din zece gospodării nu au toaletă în interiorul locuinței în timp ce în mediul urban doar 6% se află în această situație.

Conform INS, pe medii de rezidenţă, diferenţierile sunt foarte pronunţate la ambele tipuri de utilităţi, în principal din cauza slabei dezvoltări a sistemului public de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale, faţă de cele urbane. Ca atare, în jur de 45% din gospodăriile rurale beneficiază de avantajele oferite de existenţa unei băi şi a grupului sanitar.

Dintre aceste gospodării, cele de salariaţi şi lucrǎtori pe cont propriu (inclusiv patroni), care au dispus de resurse financiare mai mari, şi-au putut asigura cele două tipuri de utilităţi într-o proporţie mult superioară, faţă de media pe total rural. În localităţile urbane peste 9 din 10 gospodării ocupă locuinţe în care există grupuri sanitare – toaletă, duș.

Recomandările redacției