De ce nu avem autostrăzi?

0
377

Acesta este un adevăr dureros pentru toți cetățenii României, adevăr care există de 30 de ani. Este afectată, atât mobilitatea românilor care nu au acel confort necesar pentru a se deplasa în condiții normale, de si­guranță și timp rezonabile, cât și mediul de afaceri românesc. Pierderile pe care România le-a înregistrat în toți acești ani, din cauza absenței infrastructurii de transport rutier, și nu numai rutier, sunt de ordinul miliardelor de euro. Suntem codașii Europei din acest punct de vedere. Am ajuns să ne emoționăm când câte un politician ne anunță cu mare tam-tam că s-au mai făcut câțiva kilometri de autostradă. În general, se întâmplă acest lucru în campaniile electorale. Absolut umilitor, dezgustător pentru noi, cetățenii acestei țări. Considerăm că nu trebuie să căutăm cauze și vinovați pentru această stare de fapt. Nu trebuie să căutăm pentru simplul motiv că, aceste cauze și vinovății, sunt de domeniul evidenței, sunt la vedere. Partea proastă este că, oricum, nu va răspunde nimeni, nici admi­nistrativ, nici civil şi nici penal. De ce? Pentru că această responsabilitate este disipată în tot spectrul politic, fiind transpartinică. Să constatăm că toate partidele, absolut toate, și-au propus să construiască autostrăzi din bani de la bugetul statului și, mai puțin, din bani de la Uniunea Europeană. Probabil că banii de la bugetul țării sunt mai „dulci” și ar fi putut face minuni în acest domeniu. Despre banii europeni, ne-am cam luat gândul noi nefiind în stare să facem proiecte la un nivel mulțumitor pentru a atrage sume importante. Am ajuns să facem proiecte de prefezabiliate(?!), de fe­zabilitate, proiecte care au costat sute de mi­lioane de euro, fără niciun rezultat. Ne mai întrebăm, de ce nu avem autostrăzi? Pentru că avem o clasă politică ruptă, total, de nevoile, așteptările și interesele cetățeanului și ale interesului național. O clasă politică slab pregătită, imorală, duplicitară și, lucru dovedit în instanțele de judecată, coruptă.
În opinia noastră există soluții pentru rezolvarea acestei probleme de o importanță majoră, atât pentru cetățeni cât și pentru economia României. Una dintre acestea este parteneriatul public-privat (pe scurt PPP). La nivelul Uniunii Europene a fost recunoscut faptul că utilizarea PPP poate contribui la realizarea și dezvoltarea infrastructurii de rețele europene de transport, rețele care nu pot fi susținute, exclusiv, din banii bugetelor naționale. Consiliul Europei a aprobat, în acest sens, o serie de măsuri pentru creșterea investițiilor în infrastructură rutieră în perioada 2010- 2015, susținând PPP.
Prima reglementare a parteneriatului pu­blic-privat, în țara noastră, a apărut prin OG nr. 16/2002. A avut viață scurtă, în anul 2006 fiind abrogată prin OUG nr.34/2006. Astfel,
s-a renunțat la legislatia aflată în vigoare care avea ca obiect PPP, aceasta fiind înlocuită cu două noi elemente, și anume: concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Și această lege a fost, din păcate, un fiasco, pentru că în perioada când a fost în vigoare era neclară
instaurându-se un paralelism legislativ adică putea fi folosită numai atunci când nu se aplica legislația concesiunilor și a achizițiilor publice. În toată această harababură pe care au creat-o, cine alții?, politicienii noștri „specialiști” și la presiunea UE, România urmând să adere în 2007, a fost dată o nouă lege, legea PPP nr. 78/2010, la trei ani după aderare(!!). Asta da, voință politică! Coșmarul legislativ a continuat, „bravii” noștri politicieni nefiind în stare nici până astăzi, în anul 2020, să facă o lege a PPP. Slab pregătiți profesional și ignorând cu obstinație interesele României și ale cetățenilor români, acești politruci au „reușit“ performanța, ca din 2002 şi până în prezent să nu fie capabili să ofere o lege necesară. Pe cale de consecință s-a ajuns în situația, incredibilă, ca până în prezent să nu se fi încheiat NICIUN parteneriat public-privat în România. Toate acestea în condițiile în care UE încurajează acest tip de parteneriat care, printre altele, nu afectează bugetul țărilor care îl folosesc. Aceiași politicieni români care nu-i mai reprezintă pe români și interesul național mințeau, pur și simplu, susținând că parteneriatul public-privat este nefolositor, că favorizează (sic!) corupția și cheltuirea ineficientă a banului public. O mare minciună! Este suficient să privim în jurul nostru și să constatăm, cu admirație și un pic de invidie, că țări ca Slovenia, Croația și Ungaria au construit mii de kilometri de autostrăzi prin intermediul acestui parteneriat public-privat. Au existat situații, în aceste țări, când partenerul privat al statelor respective a contribuit cu banii proprii în realizarea acestor obiective. Desigur, a existat și un contract de concesiune prin care firmele primeau în administrare, pe o anumită perioadă, aceste autostrăzi. În final, toată lumea mulţumită. Statul pentru că avea o infrastructură funcțională, cu beneficii pentru mobilitatea cetățenilor și necesară pentru economia țării iar, pe de altă parte firma care administra autostrada își recupera, în timp, investiția oferind investitorilor terenul aferent construirii de restaurante, benzinării și alte obiective necesare pe autostradă.
Au trecut 30 de ani. Vom avea, vreodată, autostrăzi? Sau, foarte probabil, îi vom vedea și auzi pe așa-zișii politicieni români poves­tindu-ne, verzi și uscate și… că nu avem bani la buget. Dacă ne dorim, în continuare, acest lucru sau nu, depinde de noi.
Noi credem că a sosit timpul pentru a avea o nouă clasă politică. Cei care și-au demonstrat limitele, să ne părasească. Considerăm că în politica românească este nevoie de vi­ziune, profesionalism, dragoste de oameni, de țară.
Partidul Alianța Renașterea Națională este partidul care poate schimba
lucrurile în bine.
Comandat de Alianța Renașterea Națională Cod Mandatar 11200053. Executat de BMG Euro Advisory SRL. Tiraj 1.260

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.