De la revoluție, la involuția infrastructurii feroviare – de la 100 km/h, la sub 50 km/h

0
388

Proiectele de infrastructură feroviară din România înregistrează mari întârzieri în implementare. Deşi avem o reţea extinsă de cale ferată – 11.000 de kilometri – una dintre cele mai extinse la nivel european, ea nu a fost din păcate eficient gestionată, nu s-au făcut la timp investiţiile în modernizarea căii ferate, iar termenele asumate nu au fost respectate. Avem un coridor feroviar important, Coridorul IV Pan-European, care leagă Constanţa de frontiera de Vest, din Curtici, din care aproximativ 360 de kilometri au fost modernizaţi pentru viteza de 160 de kilometri pe oră, între Constanţa – Bucureşti şi Câmpina – Predeal, restul tronsoanelor fiind în diferite etape de implementare, iar o dată cu semnarea contractelor pentru cele trei secţiuni între Braşov şi Sighişoara putem vorbi de peste 400 de kilometri care se modernizează pe acest Coridor IV Pan-European.

În 30 iunie 2017, la 4.763.968,391 lei au fost evaluate imobilele de pe raza localităților Petriș, Săvârșin, Vărădia de Mureș, Bata, Bârzava, Conop, Lipova, Păuliș și Ghioroc. Vorbim despre bani pentru locuitorii de pe Valea Mureșului, care au fost expropriați pentru realizarea Coridorului IV pan-european. Este vorba despre 3.566 imobile, dintre care 3.538 sunt terenuri și 28 construcții, doar la nivelul județului Arad. O investiție la nivel european, care cuprinde mai multe țări, realizată din bani europeni.

Începuturile căilor ferate în Arad

Dacă aruncăm o privire în istoria șinelor ferate, conform unui studiu realizat de hotnews.ro, observăm că la 1868, cei 211 km dintre Arad și Alba Iulia erau parcurși în 8 ore și 45 de minute, șapte decenii mai târziu timpul s-a redus la 3 ore și 50 minute.

La 1864 drumul dintre Arad și Curtici (frontieră), 17 km, dura 32 de minute, iar în 1934 a fost redus la 16 minute, iar Curtici se numea atunci Decebal.

Viteze mai bune în epoca interbelică decât în prezent

Conform aceluiași studiu realizat de economie.hotnews.ro, la 1939 trenurile românești aveau viteze medii de 60-70 km/h și pe distanțe lungi, iar cele mai rapide trenuri de la noi erau automotoarele Malaxa care aveau viteză maximă de 120 km/h. Între Constanța și București cel mai rapid automotor circula cu o viteză medie de 87 km/h. Pe multe porțiuni erau trenuri mai rapide decât în prezent, cum ar fi întreaga magistrală București – Timișoara și tronsoane precum Brașov – Sighișoara, Cluj – Oradea, Arad – Deva sau Craiova – Calafat.

În 1939 România stătea bine din punct de vedere feroviar și nu era cu nimic mai prejos decât Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia, cel puțin la capitolul viteză.

1970

În 1970, se terminase electrificarea liniei Brașov – București, iar cele mai rapide trenuri făceau două ore și jumătate între aceste două orașe. A crescut mult și numărul de locomotive diesel folosite și vitezele medii pe principalele magistrale au crescut chiar și cu peste 10 km/h în zece ani.

Într-un deceniu a crescut cu 50% numărul de călătorii efectuate pe calea ferată, până la 328 de milioane în 1970 și spre 1978 urma să se ajungă la 350 de milioane.

Așadar, față de 1960 au crescut clar porțiunile pe care trenurile atingeau 100 km/h și erau porțiuni lungi de peste 75 km/h. Spre exemplu, cei 148 km dintre Arad și Deva erau parcurși de trenurile internaționale cu 78 km/h, iar între Brașov și Sighișoara media era de 73 km/h. Pe aceste două tronsoane vitezele sunt în prezent de sub 50 km/h fiindcă în primul caz sunt ample lucrări, iar în al doilea caz sunt restricții multe și șantierele abia încep.

În anii 70 nu doar că s-a investit masiv în electrificare, dar au fost modernizate și o serie de linii secundare importante, astfel că trenurile accelerate rulau pe distanțe lungi cu peste 60 km/h, iar personalele și cu peste 45 km/h, clar mai bine decât în prezent. Pe unele linii secundare, lucrările din anii 70 sunt ultimele de amploare pe care acele trasee le-au văzut.

1989

Vitezele erau net superioare la începutul anilor 1990, față de prezent pe magistralele către vest (spre Arad, Oradea, Timișoara). De exemplu, un tren rapid făcea zece ore de la București la Oradea, cu o medie orară de 65 km/h, față de sub 50 km/h în prezent. De la București la Arad se făceau puțin peste nouă ore via Sighișoara, cu o medie de 68 – 70 km/h. Pe această rută viteza medie este puțin peste 50 km/h în prezent.

Anii 2000

Față de 1996, lucrurile s-au deteriorat mult în anii 2000 pe calea ferată, iar mașina personală, dar și microbuzele, au câștigat teren în lupta cu trenul. În aceste condiții, nu este o surpriză că numărul de călătorii a fost în 2008 mult mai mic față de 1996 (la mai puțin de jumătate).

Totuși, vitezele erau încă bune prin 2005. Exista și un tren care făcea sub nouă ore de la București la Arad, via Sighișoara. Trenurile București – Suceava încă făceau sub 6 ore, dar spre Timișoara timpii au crescut.

În 2008 (încă) existau trenuri InterCity și viteza lor medie comercială era de 66 km/h. În 2013, când trenurile IC au fost scoase, viteza lor scăzuse la 63 km/h, iar actualele InterRegio aveau în 2018 o viteză medie comercială de 55 km/h. Trenurile Regio au o viteză medie de sub 40 km/h. S-au dezvoltat mult operatorii privați, cei mai mari fiind Regio Călători și Transferoviar. Acum 12 ani, Transferoviar nu își începuse activitatea, pe piață fiind doar Regiotrans.

Cele mai lungi distanțe fără oprire în 2020-21

  • 225 km București – Constanța, 3 trenuri/zi, viteză medie 114 km/h

  • 174 km Buzău – Bacău, un tren pe sens, viteză medie 84 km/h

  • 149 km Arad – Deva, viteză medie 47 km/h, șantier pe coridorul IV

 

Porțiunile cele mai rapide parcurse, fără oprire, doar de câteva trenuri în 2020 – 2021

Pantelimon – Fetești, 131 km în 59 de minute, Vmax 160 km/h

Chitila – Brazi, 42 km, 21 de minute, Vmax 140 km/h

Câmpina – Ploiești, 33 km, 19 minute, Vmax 140 km/h

Suceava – Bacău, 145 km, 91 minute Vmax 120 km/h

Arad – Curtici, 17 km, 12 minute Vmax 120 km/h

Cele mai iuți trenuri rapide din țările vecine

Ucraina: Kiev – Harkov 493 km, 4 ore și 43 min; Kiev – Lviv, 627 km, 5 ore și 15 minute.

Serbia: Belgrad – Nis 244 km, 4 ore și 15 minute.

Ungaria – Austria: Budapesta – Viena, 256 km 2 ore și 36 minute; Budapesta – Pecs, 237 km, 2 ore și 47 minute.

Bulgaria: Sofia – Varna, 540 km, 5 ore și jumătate.

 





Trenurile din perioada Monarhiei, mult mai sigure, frumoase și mai rapizi

Infrastructura, mai
bună în trecut

Cu nostalgie,
la
vremurile trecute


Tren fabricat la Arad

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.