În ultimele zile tema principală este majorarea salariului minim pe economie. Astfel, nivelul acestuia a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali. În acest scop au fost organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie şi în 3 decembrie, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. „Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2 % faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei“, se arată în comunicatul emis de minister. Asta înseamnăo creștere a salariului net cu 83 de lei. Fosta guvernare a lăsat cu „limbă de moarte” tema cu mărirea cu 100 de lei net a salariului minim. Premierul Ludovic Orban a spus însă că la Ministerul Muncii nu a fost găsit un studiu de impact, care să stea la baza proiectului de hotărâre privind creşterea valorii salariului minim pe economie. „Noi dorim să ajungem la o modalitate de calcul a salariului minim pe economie, care să se bazeze pe realitatea economică şi care să nu creeze tulburări majore în economie, în funcţionarea companiilor, în raportul dintre cerere şi ofertă. Şi, de asemenea, care să aibă cu adevărat rolul de a genera un stimulent şi nicidecum un instrument prin care să fie generate efecte negative”, a precizat premierul. Marile confederații sindicale, prezente la reuniune nu au fost de acord cu cifrele înaintate. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a arătat că toate formulele propuse de Executiv conduc la o înghețare a salariului minim pe economie pe termen lung, cei cu venituri mici nefiind luați astfel în considerare. Totodată, liderul BNS, Dumitru Costin, a arătat că trebuie revizuită legătura directă dintre salariul minim și alte venituri din legea salarizării în sectorul bugtar, astfel încât pe termen mediu și lung să se asigure o majorare semnificatică a salariului minim și nu a celorlalte venituri din sistemul bugetar care sunt calculate în funcție de acesta. „Ar trebui găsite ale mecanisme de raportare în legea salarizării, nu raportare la salariul minim. În timp ce creșterea este de 80 lei net la salariul minim, la indemnizația dumneavoastră creșterea este de 1.000 lei net”, i-a spus liderul BNS premierului. Potrivit lui Dumitru Costin, odată cu majorarea salariului minim, la nivelul propus de Guvern, indemnizația pentru un primar de oraș mare crește cu 687 lei net, iar indemnizația unui parlamentar cu 789 lei net. Cea mai consistentă reprezentare sindicală la nivelul județului o are centrala sindicală C.N.S.L.R. – Frăția. Petre Toma, președintele Uniunii Județene Arad a acestei confederații sindicale ne-a declarat: „Din discuțiile cu oamenii, dar și cu colegi din alte județe, rezultă că starea de spirit este una tensionată. În orice caz, cifra nu ne mulțumește. Cei cu studii superioare înțeleg că au salariile înghețate. Este un semn că nu se apreciază valoarea, zic eu. Vom avea la București , în 18 decembrie un consiliu național al confederației și vom hotărî care vor fi pașii de făcut pe viitor. Nu exclud nici protestele de stradă, dacă va fi cazul”. La acest moment circa 1,2 milioane de angajați , adică aproximativ 30% dintre salariații din România au contractul de muncă făcut pe salariul minim pe economie.

Recomandările redacției