Deținuții au ținut morțiș să voteze atât la alegerile europarlamentare, cât și la Referendumul național. Atât că, prin faptul că și-au exprimat opțiunea, au ajutat la realizarea cvorumului și validarea Referendumului. Asta în condițiile în care potrivit presei centrale, majoritatea au votat NU la referendum, inclusiv la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”. Chiar dacă această întrebare nu ii vizează pe toți, dacă sunt împotriva validării Referendumului și modificării legislației conform acestuia, era o variantă mai favorabilă lor, să nu participe la vot.

Numărul deținuților care au cerut să voteze la alegerile europarlamentare de duminică a crescut cu mult față de ultimul scrutin din țară noastră și anume, alegerile parlamentare din decembrie 2016. La alegerile de acum, 15.652 de deținuți și-au exprimat intenția de a vota la europarlamentare, dintr-un total al celor care au drept de vot – 17.960. Asta înseamnă un procent de peste 87% dintre deținuții cu drept de vot care au cerut să poată vota. În total, în 2016, erau 27.486 de deținuți în închisorile din România, iar acum sunt 20.403, după ce mulți au ieșit din închisoare în ultimii doi ani.

Astfel, potrivit unui raport ANP, numărul de persoane private de libertate cu drept de vot, care și-au exercitat dreptul de vot la alegerile membrilor din România în Parlamentul European este 14.696, iar numărul persoanele private de libertate cu drept de vot, care și-au exercitat dreptul de vot la Referendumul național este de 13.031.

Candidatul PNL Rareș Bogdan a declarat, luni seara, la Digi24, că 14.000 de pușcăriași au votat duminică pentru NU la referendum, iar PSD a câștigat cu 90% votul la secțiile de vot.  „Există un grup de 14.000 de persoane care a votat total împotrivă, a votat cu NU la acest referendum. Știți cine sunt aceia? Sunt după zăbrele, sunt deținuții. Un număr foarte mare a votat, mai mare ca la alte alegeri, 14.000 de deținuți au votat. Toți care au votat, au votat NU la acest referendum. De asemenea, PSD în aceste secții de vot a avut rezultate de peste 90%. Deci totuși au câștigat undeva alegerile, în pușcării”, a afirmat Rareș Bogdan.

Deținuții din penitenciarele din Arad au participat la votul de duminică, exercitându-și acest drept prin urna specială. Astfel că, la Secția de votare nr. 43 și nr. 44, cărora le este arondat Penitenciarul de Maximă Siguranță Arad au votat prin urna specială 119, respectiv 112 de persoane, secțiile cu cele mai multe cereri din județul Arad, depuse pentru solicitarea urnei mobile. Totodată, la secția nr. 83, au votat 57 de persoane cu ajutorul urnei mobile, secție unde au votat și persoane private de libertate din „Penitenciarul Vechi”, unde sunt încarcerate aproximativ 150 de femei. În aceste momente, la penitenciarul din Arad, sunt 970 de persoane aflat în custodie, atât în arest preventiv, cât și condamnate definitiv.

Alegătorii deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, votează prin intermediul urnei speciale. Directorii penitenciarelor sau ai locurilor de deţinere sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa alegătorilor deţinuţi în baza unui mandat de arestare preventivă sau care se află în executarea unei pedepse privative de libertate, dar cărora nu li s-a interzis exercitarea drepturilor electorale, faptul că pot vota prin intermediul urnei speciale, la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, cu suficient timp înaintea de ziua de referinţă.

În ziua votării, directorul penitenciarului sau al locului de deţinere, după caz, permite accesul echipei biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi cu o ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea, în spaţiul anume amenajat pentru votare, care trebuie să beneficieze de dotări minime pentru asigurarea secretului votului.

Persoanele pot vota numai în baza unui act sau document de identitate valabil. în acest sens, directorul penitenciarului sau al locului de detenţie, după caz, îi eliberează temporar, numai pentru exercitarea dreptului de vot, actul sau documentul de identitate valabil aflat în dosarul individual.

Recomandările redacției