„Chiar dacă stau în Arad de 25 de ani, pentru mine «acasă» tot Şicula rămâne“

DSCN0066

– Rodica Ardelean, numele tău este bine definit în muzica populară românească autentică, este un jalon pentru identificarea folclorului arădean şi naţional.

Când te-am cunoscut, erai elevă în clasa a X-a la Liceul Pedagogic Arad. Tocmai începuse marea ta ascensiune în folclorul românesc.

Vorbeşte-mi în câteva cuvinte, despre copilăria ta, despre cum ai descoperit cântecul popular românesc.

Copilăria mea a fost legănată de muzica populară. Tatăl meu cânta la taragot la jocul satului. El mi-a insuflat dragostea pentru cântecul popular. Încă de la grădiniță am cântat pe scenă, apoi la școală am cântat și am jucat în ansamblul folcloric al școlii.

 

– Zona Ineului este recunoscută în judeţul Arad, ca o zonă cu un deosebit potenţial folcloric românesc. Iar în acest spaţiu, comuna Şicula, locul tău natal, nu face excepţie. De aici şi-au luat zborul spre inimile iubitorilor de folclor românesc Florica Bradu, Cornelia Căpraru Roman, Rodica Ardelean… Tot aici trăia şi scria poeta ţărancă Elena Vodă…

De ce crezi, Rodica Ardelean, că se întâmplă acest lucru frumos, la Şicula?

-Șicula este un sat binecuvântat de Dumnezeu cu cântec. Aici s-a născut și binecunoscutul compozitor Emil Monția. Cred că frumusețea cântecului popular din Șicula, tradițiile și portul popular inegalabil au creat un climat în care talentele au ieșit la suprafață și s-au dezvoltat mai propice poate ca în alte părți.

 

– Care a fost colaborarea ta, în calitate de interpretă de folclor, cu marele etnomuzicolog Ioan T. Florea, locuitor şi cercetător al acestor meleaguri arădene?

– Marele folclorist Ioan T. Florea a îndrumat orchestra ,,Rapsozii Zărandului” cu care eu am colaborat mulți ani la rând șI încă mai colaborez. Regretatul Ioan T. Florea  m-a ajutat cu sfaturi în legătură cu alegerea repertoriului. De asemenea am inclus în repertoriul meu și câteva cântece din culegerile dumnealui.

 

DSCN0078– Din punct de vedere etnofolcloric judeţul Arad se situează la interferenţa a două mari zone folclorice: Banatul şi Ţara Crişurilor, sau Bihorul, cum i se mai zice. E benefic acest lucru pentru Arad sau este un handicap, o povară? Unde se încadrează folclorul arădean?

– Într-adevăr, zona folclorică arădeană se situează la interferența dintre două zone folclorice bine definite – Bihorul și Banatul. Cred că de aceea mulți care nu cunosc că folclorul arădean, de fapt, are trăsături distincte ne încadrează fie la Bihor, fie la Banat. Aradul este o zonă folclorică mai puțin explorată, de aceea are și mai puțini interpreți de muzică populară ca Bihorul sau Banatul.

 

– În ce relaţii – artistice şi personale – eşti cu marea interpretă Florica Bradu, şiculana adoptată de folclorul bihorean?

– Florica Bradu a fost pentru mine un model în interpretarea cântecului popular. În clasele I-VIII am fost colegă și prietenă cu o nepoată de-a dumneaei, Aurica Morar, fata surorii mai mari. Cântam împreună cântecele Floricăi Bradu, pentru că și ea era foarte talentată, dar, din păcate, nu a mai continuat cu cântecul popular. Mai târziu, după ce mi-am format și eu un repertoriu propriu și m-am făcut remarcată în concursuri și festivaluri folclorice, ne-am întâlnit pe scenă. Am cântat împreună în spectacole și emisiuni de televiziune. Este o mare bucurie pentru mine de fiecare dată când ne întâlnim.

 

– Eşti cadru didactic, le predai lecţii copiilor de la oraş. Ce spun elevii tăi când te văd cântând la televizor îmbrăcată în poale colorate, cu coroniţă pe cap şi cu cizme roşii în picioare?

– Elevii mei sunt foarte entuziasmați când mă văd la televizor. Am încercat să le transmit și lor dragostea pentru cântecul popular, iar când am avut elevi talentați la muzică, i-am învățat și cântece populare.

 

Rodica-Ardelean-Onita– Televiziunile şi radiourile sunt burduşite cu producţii muzicale deplorabile, ce-şi zic muzică populară. Niciodată poluarea folclorului n-a cunoscut o aşa amploare.

Ce părere ai despre viitorul muzicii populare româneşti autentice? Va mai exista muzică populară  peste, să zicem, 20 de ani?

-Cred că muzica populară autentică va exista atâta timp cât vor exista interpreți care să o promoveze și televiziuni care să o includă în programele lor. Mai cred că românii, chiar dacă îndrăgesc alte genuri muzicale, la nunți și petreceri tot la cântecele și jocurile strămoșești se întorc.

 

– Anul trecut s-a stins din viaţă marea folcloristă, realizatoarea emisiunii „Tezaur folcloric“, Marioara Murărescu. Ştiu că tu erai una dintre interpretele de folclor dragi inimii ei. Te rog s-o evoci în câteva cuvinte pe Marioara Murărescu.

– Marioara Murărescu a fost  o mare realizatoare de emisiuni folclorice.  Eu am cunoscut-o în anul 1980 la un festival folcloric de la Curtea de Argeș. A fost omul de televiziune cu care am colaborat cel mai mult. Era foarte exigentă în păstrarea autenticității folclorului românesc și calitatea emisiunilor sale era la cote foarte înalte.

 

– Îţi acord chiar acum spaţiu pentru a prezenta o tânără speranţă a folclorului românesc din Arad. Te rog, dacă există aşa ceva…

– Am remarcat o tânără interpretă pe nume Roxana Suciu în concursurile folclorice din județ. În prezent este elevă la Liceul de Artă din Arad și a câștigat multe premii la concursuri folclorice interjudețene. Se evidențiază printr-o voce foarte viguroasă, un timbru plăcut și multă siguranță.

 

– În final te rog să răspunzi la o întrebare nepusă de mine până acum, dar care ţi-ar fi făcut plăcere s-o fi pus! 

– Aș vrea să mai spun că sunt în legătură permanentă cu satul meu natal, Șicula. Chiar dacă stau în Arad de peste 25 de ani, pentru mine ,,acasă” tot la Șicula rămâne. Îi mai am acolo pe mama și pe socrii mei și atâta timp cât este cineva care să mă aștepte mă întorc cu drag în satul meu.

Recomandările redacției