Direcţia Generală Antifraudă a pus tunurile pe firmele care trimit muncitori în străinătate

0
465
muncitori
Muncitorii îşi pot primi banii chiar dacă conturile angajatorilor sunt poprite

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a desfăşurat, anul trecut, acţiuni de control pentru combaterea şi prevenirea evaziunii fiscale în ceea ce priveşte munca la negru şi la gri, în cadrul unui proiect pilot vizând creşterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii şi contribuţiilor sociale. Proiectul a fost realizat în scopul prevenirii şi combaterii muncii nedeclarate şi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenţei loiale în mediul de afaceri, respectiv a protejării angajaţilor prin creşterea nivelului de securitate socială. „În acest context, suplimentar faţă de acţiunile care vizează combaterea muncii nedeclarate, verificările au fost extinse şi la contribuabili autorizaţi ca agenţi de muncă temporară, având în vedere împrejurările specifice în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Riscul fiscal evaluat este caracterizat de discrepanţa majoră dintre  veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România şi a celor considerate neimpozabile de agenţii de muncă temporară, semnificativ mai mari decât cele impozabile, diurna medie plătită fiind de aproximativ 1.500 de euro pe lună. Au fost constatate însă și cazuri extreme,  în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit și contribuții sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe țară pentru un program de lucru parțial de două ore pe zi ( reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins și 2000-2500 euro. Specificul acestei activităţi constă în faptul că agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat temporar şi un contract de punere la dispoziţie cu utilizatorul. În aceste condiţii, fiecare angajat cunoaşte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii şi îşi asumă obligaţiile menţionate în contractul de muncă temporară”, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei Generale Antifraudă.

Plata diurnei, o formă de evaziune

Reprezentanţii instituţiei susţin că diferenţa dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaţiile fiscale şi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care muncitorul este pus la dispoziţia unei întreprinderi, pe care agentul de muncă temporară are obligaţia să îl asigure conform legii este plătită cu titlu de diurnă pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil. „Această metodă, prin care a fost disimulată plata unor drepturi de natură salarială a fost utilizată pentru a nu fi înregistrate şi virate la bugetul consolidat al statului obligaţiile fiscale constând în impozit pe venit şi contribuţii sociale, fiind de natură să genereze distorsiuni concurenţiale pe piaţa muncii şi să afecteze nivelul de securitate socială al angajaţilor. Constatările au fost extinse la nivelul întregii ţări şi efectuate pe baza unei metodologii de control la contribuabilii autorizaţi ca agenţi de muncă temporară care au înregistrat venituri din prestarea unor servicii externe. Pentru instrumentarea acestor cazuri şi pentru asigurarea unei abordări unitare s-a colaborat cu Inspecţia Muncii din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, şi cu Direcţia Generală de Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale din Ministerul Finanţelor Publice. Având în vedere aspectele constatate, coroborate cu prevederile legale incidente, sumele acordate cu titlu de diurnă au fost reîncadrate din punct de vedere fiscal de asemenea având în vedere împrejurările în care au fost săvârşite faptele, au fost sesizate organele de urmărire penală. În ceea ce privește măsurile asigurătorii dispuse și instituite în timpul controalelor antifraudă la contribuabilii verificați pentru asigurarea recuperării prejudiciilor și împiedicarea înstrăinarii patrimoniului, vă informăm că poprirea asigurătorie a conturilor bancare aparținând agenților de muncă temporară nu este de natură a afecta plata drepturilor salariale către angajați, în cauză fiind aplicabile prevederile art 149, alin (12), lit. a) din Codul de procedură fiscală, așa cum de altfel rezultă și din adresele de înființare a popririi transmise de organele fiscale”, se mai arată în comunicat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.